G.S.Jivănescu
Autoritatea de turism a Croaţiei [HTZ] a anunţat bilanţul lunii iulie. In comunicatul de presă dat publicităţii la 1 august şi având la bază datele colectate de sistemul eVisitor, se precizează că numărul persoanelor ce şi-au petrecut cel puţin o noapte de cazare într-o facilitate comercială sau necomercială din Croaţia (inclusiv în charter nautic) a fost de 2,45 milioane. Dintre aceştia, 2,13 milioane au fost turişti străini, ceea ce reprezintă doar jumătate din totalul lunii iulie a anului 2019. Ei au generat 15,70 de milioane de nopţi de cazare, sau 58% comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut.
Anul 2019 a marcat recordul tuturor timpurilor în privinţa numărului de turişti străini ce au vizitat Croaţia. In acest an, de la micul întreprinzător care închiriază plăci SUP, la comerciantul de obiecte de artă şi până la proprietarul unui restaurant, toţi răspund că sunt cu afacerea undeva puţin peste jumătatea celei din urmă cu un an. Dar, totuşi, în iulie 2020, germanii şi slovenii au realizat 87% şi, respectiv, 88% din cazările din aceeaşi lună a anului trecut. Ceea ce înseamnă că turiştii au devenit un pic mai calculaţi cu cheltuielile de vacanţă.
La data comunicatului, se înregistrau 780 de mii de turişti cazaţi oficial la nivelul întregii ţări, dintre care doar a şasea parte o reprezentau cetăţenii locali. Mai mult de jumătate erau germani (circa 200 de mii), sloveni, polonezi şi cehi. Cumulat, în primele şapte luni ale anului 2020, Croaţia a contorizat 4,11 milioane de turişti, ce au generat 26,34 de milioane de nopţi de cazare. Luând în considerare circumstanţele cu totul excepţionale cauzate de epidemia nCoV, sunt rezultate preliminare substanţţiale.
Cu o populaţie stabilă de cinci ori mai mică decât România, Croaţia a raportat de peste zece ori mai puţine cazuri de infectare cu virusul SARS-CoV-2, realizând şi o medie inferioară a numărului de teste efectuate la un milion de locuitori. Ţinând, însă, cont de faptul că promovarea destinaţiilor turistice din ţară are ca ţinte declarate oficial pentru luna august atât Marea Britanie cât şi Italia, ca şi de prezenţa pe litoral a numeroşi turişti din spaţiul ex-sovietic (şi a multor germani vorbitori de limba rusă), se crează impresia unui creuzet în care se pot regăsi cele mai variate mutaţii ale noului coronavirus, cu speranţa că acestea se vor anihila reciproc, sau că apa sărată de mare va reuşi să le inhibe potenţialul agresiv. Mai mult, până la 10 iulie, turiştii americani au putut trăi cu impresia unei admisii nestingherite pe teritoriul croat. După acea dată, ca şi în prezent, acestora li se impune să prezinte rezultatul negative al unui test RT-PCR efectuat, practic, în preziua îmbarcării.
Dacă neamurile şi prietenii din Statele Unite, sau din Spania, Suedia, Anglia ori Italia, sănătoşi fiind, mai au rezerve în privinţa unei vacanţe în România, reîntâlnirea cu aceştia mai poate fi programată, încă, pentru această vară, în Croaţia, dacă nu la Adriatica, poate măcar la Zagreb. Iar pentru ca senzaţia lumilor atât de diferite în care trăim să fie cât mai permeabilă, nu este loc mai potrivit pentru o astfel de reuniune decât terasa cu leandri a hotelului Esplanade, despre care scriitorul croat (şi iugoslav) din secolul trecut, Miroslav Krleža, susţinea că «desparte Europa de Balcani».
Graficul infectărilor reflectă fidel startul sezonului estival, iar eforturile autorităţilor nu par a fi răsplătite de turiştii care s-au angajat expres, odată cu completarea formularului entercroatia, să respecte măcar distanţarea fizică. In toate spaţiile comerciale, mai puţin terasele, masca e obligatorie. Cu excepţia marilor centre turistice, unde se mai pot vedea câteva feţe mascate în îmbulzeală, în micile staţiuni ori pe plaje, practic, nimeni nu poartă vreo mască. Cum, de cele mai multe ori, faleza se confundă cu plaja, cu acel du-te – vino continuu, ideale din punct de vedere epidemiologic ar fi micile golfuri, la care, eventual, s-ar ajunge numai cu barca.
Chiar şi marile festivaluri organizate, ca în fiecare vară, în oraşele istorice din Dalmaţia, Kvarner şi Istria oferă imaginea reconfortantă, pentru o clipă, a unei lumi pentru care pandemia este o realitate distantă, eventual un simplu exerciţiu statistic. Nimic mai înălţător decât să trăieşti iluzia libertăţii, pe Stradun în Dubrovnik, între miile de oameni veniţi să asiste la momentul înălţării drapelului alb-roşu al vechii republici a Ragusei, purtând chiar inscripţia „Libertas”.
Referitor la celelalte destinaţii turistice de la Marea Adriatică, cum Italia, Albania şi Muntenegru sunt percepute drept nesigure, trebuie menţionat că, începând de la 1 august, România a fost inclusă de autorităţile competente ale Sloveniei pe lista roşie referitoare la condiţiile de intrare în această ţară, din cauza situaţiei epidemiologice, clasificată ca fiind instabilă (la fel ca în Bulgaria, India şi câteva provincii din Spania, printre care Catalonia şi Ţara Bascilor). Orice călătorie originată din România către această ţară, inclusiv pentru tranzit spre Italia, Austria ori Croaţia, va trebui să respecte restricţiile precizate pe site-ul policija.si.
La nivel european, se constată o volatilitate crescută în privinţa ţărilor şi a teritoriilor incluse pe listele roşii ale diferitelor state. De exemplu, Cehia s-a regăsit pentru câteva zile pe lista Sloveniei, de unde a fost scoasă după clarificări la nivel înalt, dar, surpriză, având în vedere sutele de mii de ucraineni ce locuiesc acolo şi doresc, firesc, să revină acasă în clasica vacanţă din august, a fost inclusă pe lista roşie a Ucrainei. In aceasta mai figurează, conform ultimei actualizări, alte 126 de state (spre comparaţie, lista slovenă are numai 56 de poziţii, iar lista galbenă a autorităţilor române – cnscbt.ro include doar 41 de ţări), printre care şi România, alături de Polonia, cu milioanele sale de imigranţi originari din Ucraina şi care se văd nevoiţi să-şi petreacă o mare parte a concediului în carantină dacă doresc neapărat să revină în ţara de baştină şi nu pot prezenta un test negativ. Nu tocmai surprinzător, pe lista verde ucraineană, ce cuprinde doar 66 de state, pot fi citate Suedia, Marea Britanie, Italia ori Portugalia, dar şi Turcia sau Egipt, destinaţii majore pentru turiştii din Ucraina. In toate cazurile, indicatorul de bază al prezenţei uneii ţări pe una dintre cele două liste îl constituie numărul de îmbolnăviri COVID-19 la 100.000 de locuitori din ultimele două săptămâni ale lunii iulie (72,16 – calculat pentru România, dar numai 23,80 – pentru Croaţia), ponderat de gradul de diseminare a bolii.
Cu recrudescenţa bolii înregistrată în România în ultima decadă, pe fondul creşterii semnificative a numărului de teste efectuate, valoarea evocată va depăşi pragul de 100, aproape sigur, ceea ce va conduce la noi restricţii de călătorie pentru turiştii români. Deocamdaţă, Croaţia le rămâne deschisă acestora, transmiţând tuturor doritorilor de a petrece o vacanţă la mare un mesaj de încurajare de a răzbi prin aceste vremuri de molimă precum un smochin a reuşit să crească (şi să rodească!) prin peretele de beton al unei faleze.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.