Veniţi în lumea miraculoasă a teatrului

Din Homeland Security pe scena românească de teatru

Lucie Pohl spune Bună, Hitler! la Platforma Internaţională de Teatru Bucureşti.

Din Statele Unite vine la Bucureşti săptămâna aceasta o tânără actriţă care îmbină cariera de stand-up comedy cu aceea de vedetă de televiziune.

După ce a debutat de curând în seria TV Homeland Security, Lucie Pohl ajunge pentru prima dată în România, deşi mama ei, celebra cântăreaţă de jazz Sanda Weigl, nepoata lui Bertolt Brecht, s-a născut la Bucureşti, de unde a emigrat cu familia în Germania, în timpul comunismului, stabilindu-se apoi la New York, unde Lucie a crescut.

Lucie Pohl spune în spectacolul Bună, Hitler!, care se bazează pe povestea adevărată a familiei ei: „Părinţii mei sunt copii făcuţi după război. Mama este evreică, născută în România, cea mai mare parte a familiei ei extinse a fost ucisă în Holocaust, bunica – Irina Weigl – a fost nevoită să poarte steaua galbenă pe haine. Iar tata este născut înGermania,Bavaria, tatăl lui şi-a pierdut un picior în război după ce a călcat pe o mină, în timp ce fixa cabluri pentru transmiţătoarele radio. Ambii se refugiaseră din Prusia de Est! Deci vedeţi, e implicată multă istorie pe acolo.”

Lucie Pohl în Bună, Hitler!

Tânăra actriţă a avut un succes extraordinar anul trecut la Festivalul de la Edinburgh, unde presa a scris despre spectacolul scris şi jucat de ea şi regizat de Jessi D. Hill că este „o capodoperă absolut hilară” (The Mirror), „amuzant şi onest” (The Guardian), sau „triumfător” (Baby Broadway).

Spectacolul Bună, Hitler! se joacă sâmbătă, 14 noiembrie, şi duminică, 15 noiembrie de la ora 19.00, în Sala Studio de la ArCuB-Gabroveni.

Platforma Internaţională de Teatru Bucureşti, curatoriată de criticul de teatru Cristina Modreanu, se desfăşoară în perioada 12-15 noiembrie şi include spectacole din Brazilia, Statele Unite şi România.

PITB este un eveniment Europe for Festivals/ Festivals for Europe.

Comedia neagră „Omul pernă”, în premieră la Teatrul Act

O nouă premieră la Teatrul ACT

Într-un stat totalitar fictiv, un scriitor anonim (interpretat de Ionuţ Grama) este interogat în legătură cu poveştile lui macabre şi asemănările dintre acestea şi o serie de crime petrecute în oraş. Timp de două ore, publicul devine martorul anchetei conduse de doi detectivi excentrici (Lucian Iftime şi Cătălin Babliuc) într-o comedie (foarte, foarte) neagră ce îmbină suspansul lui Hitchcock cu umorul lui Tarantino şi cu lumea magică şi întunecată a lui Tim Burton. O poveste cu răsturnări de situaţie neaşteptate, în care basmul se confundă cu realitatea, iar personajele nu sunt nici pe departe ceea ce par a fi.

Omul pernă, o comedie neagră cu accente de thriller noir, are premiera pe 12, 13 şi 14 noiembrie, la ora 19.00, la Teatrul Act din Bucureşti. Spectacolul are în distribuţie patru dintre cei mai importanţi actori ai tinerei generaţii – Ionuţ Grama, Lucian Iftime, Cătălin Babliuc şi Dan Rădulescu – şi poartă semnătura inconfundabilă a regizorului Eugen Gyemant, cunoscut pentru montările ce îmbină fermecător doze de filosofie cu un umor rafinat.

„Omul pernă este o artă poetică pentru ce înseamnă contemporaneitatea în teatru sau în literatură, în acest moment. Construit sub forma unei poveşti pe jumătate naive, o poveste fantastică de groază despre un scriitor de astfel de poveşti, Omul pernă este un labirint de răsturnări de situaţie, ca o ghicitoare al cărei răspuns se transformă în continuu, transformând odată cu el şi datele ghicitorii. Sub aparenţa copilărească stă un manifest implicit, care pledează pentru o artă nepretenţioasă, pentru invenţie şi pentru libertatea de a crea fără veşnica cenzură a unor reguli presupuse. E un manifest subtil, ironic, pentru dreptul de a încălca orice regulă, în favoarea plăcerii pe care o provoacă jocul, de orice fel ar fi acesta”, explică regizorul Eugen Gyemant.

Este creaţia artistică o experienţă profund personală, adeseori întunecată şi introspectivă sau un mijloc de a-i seduce pe alţii şi a crea modele? Unde este limita dintre realitate şi ficţiune şi ce se întâmplă când această graniţă se estompează? Omul pernă nu îşi propune să răspundă la aceste întrebări, dar cu siguranţă le trezeşte în mintea spectatorului.

Publicul este aşteptat la un spectacol deschis, puternic interactiv, care îşi propune să arate spectatorilor care se îndepărtează de formele clasice ale artei că teatrul poate fi o experienţă cel puţin la fel de vie şi de intensă precum filmul, animaţia sau jocurile video.

Omul pernă este cea mai cunoscută piesă a lui Martin McDonagh, unul dintre cei mai apreciaţi dramaturgi contemporani. Textul a câştigat Premiul Olivier pentru Cea mai bună piesă în 2004 și are o nominalizare la Premiul Tony în anul 2005. Martin McDonagh a fost distins cu Critics’ Circle Theatre Awards pentru debut în dramaturgie în 1996, iar în 2006 a câştigat Premiul Oscar pentru Cel mai bun scurt-metraj de acţiune, cu filmul „Six Shooter”, scris şi regizat de el.

Scenografia şi grafica: Maria Nicola.

Un proiect realizat de Fundaţia Calea Victoriei, în parteneriat cu Teatrul Act, conceput de Roxana Crişan şi finanţat de ArCuB prin programul cultural „Eşti Bucureşti” 2015.

“Vanilla Skype”, la Teatrul ACT

Marcel Iureş în Vanilla Skype

După o serie de spectacole de teatru care au făcut istorie în ultimii ani, Teatrul Act propune un nou eveniment teatral, în co-productie cu Asociaţia T.E.T.A. – Vanilla Skype, de Cătălin Ştefănescu – o incursiune în fascinaţia poveştilor contemporane, care va avea loc joi, 19 noiembrie, la ora 19.00.

Vanilla Skype e o poveste-mozaic despre uriaşa putere a naraţiunii şi despre completa neputinţă a naratorului. O neputinţă care, paradoxal, poate fi o mare bucurie. Patru actori stau de vorbă, via Internet, cu psihoterapeutul lor, plecat la un congres. Doi muncitori sunt într-o eternă pauză, joacă table şi cărţi, mănâncă, beau bere, desfăcând în bucăţele “gramatica” lumii şi a existenţei. Un detectiv din filmele anilor ’40 nu mai înţelege nimic, deşi totul părea clar de la bun început. Patru actori merg la un casting. “Realităţile” tuturor se topesc, povestea spusă se amestecă lent cu cea gândită, în aşa fel încât personajele aproape că nu mai contează. Din ele izvorăsc poveşti care plecă în lume, fiecare cu viaţa şi puterile sale nebănuite.

Medeea Marinescu în spectacolul semnat de Cătălin Ştefănescu

Această producţie reuneşte 3 generaţii de actori şi aduce în peisajul cultural bucureştean o distribuţie care se bucură de participarea unora dintre cei mai importanţi actori de pe scena teatrală autohtonă.

Textul spectacolului scris de Cătălin Ştefanescu este gândit special pentru actorii din distribuţie, marcând astfel un aspect neglijat în cultura teatrală românească din prezent – strânsa colaborare dintre dramaturg şi actori.

Echipa spectacolului dă astfel o formă artistică unei colaborări începute în urmă cu aproape 10 ani – în cadrul Festivalului Naţional de Teatru Tânăr Ideo Ideis, festival ce a găzduit la cea de-a X-a ediţie premiera absolută a spectacolului Vanilla Skype, în faţa unui public de peste 500 de spectatori.

Marius Manole în Vanilla Skype

În atmosfera teatrală din România, Vanilla Skype e un proiect care reuneşte, din punct de vedere estetic, două direcţii aparent incompatibile. Pe de o parte, caracterul viu, experimental, al teatrului independent, pe de altă parte, experienţa şi valoarea actorilor care joacă şi pe scena teatrelor de repertoriu.

Regia: Cătălin Ştefănescu.

Foto-video: Alex Iureş.

Cu: Marcel Iureş, Medeea Marinescu, Marius Manole, Vlad Zamfirescu, Andi Vasluianu, Alexandru Ion, Mircea Postelnicu, Vladimir Purdel.

Actorii Teatrului „Gong” pornesc în turneu naţional

Harap Alb, spectacol al Teatrului Gong din Sibiu. Foto Paul Baila

Teatrul pentru copii şi tineret „Gong” din Sibiu prezintă în luna noiembrie 4 spectacole în turneu naţional: După Harap Alb (duminică, 8 noiembrie, ora 19.00, la Teatrul Ţăndărică Bucureşti), urmează Da Yang und Die Prinzessin Da Yin (marţi, 17 noiembrie, ora 11.00, la Teatrul Foarte Mic Bucureşti), Sophiechen und Der Riese (miercuri, 18 noiembrie, ora 11.00, la Teatrul Foarte Mic Bucureşti) şi Greierele aproape faimos (joi, 19 noiembrie, ora 11.00, la Teatrul Merlin din Timişoara).

Cei mici sunt invitaţi să descopere frumuseţea teatrului de animaţie cu păpuşi şi actori la vedere de la Sibiu printr-un program ce aduce pe scenă poveşti cu animale fantastice, eroi nemuritori şi creaturi magice.

Spectacolul Harap Alb în regia lui Gavriil Pinte a fost prezentat la Bucureşti în cadrul Festivalului Internaţional al Teatrului Contemporan de Animaţie ImPuls.

Harap Alb este povestea maturizării unui băiat în timpul unei călătorii iniţiatice în care învaţă să-şi facă prieteni, să găsească soluţii pentru situaţii complicate, să aibă încredere în oameni şi să deosebească binele de rău. La finalul acestui drum, Harap Alb merită răsplata pentru că a fost curajos, şi-a folosit inteligenţa şi şi-a exersat bunătatea. Spectacolul lui Gavriil Pinte vizualizează povestea aşa cum a fost ea scrisă de Ion Creangă: personajele sunt create din hârtie şi lemn, schimbările de decor şi costume se fac la vedere, sub ochii copiilor, iar povestea scrisă iese din carte şi prinde viaţă pe scenă. Din distribuţia spectacolului fac parte actorii: Lucia Barbu, Leo-Nora Băcanu, Mircea Corcoveanu, Barbara Crişan, Jenö Major, Gabriela Mitrea, Raluca Pavel/Alina Moldovan, Angela Páskuy şi Adrian Prohaska. Spectacolul va avea şi o reprezentaţie programată la Sibiu în data de sâmbătă, 14 noiembrie, ora 18.00.

Da Yang und Die Prinzessin Da Yin este un spectacol după o poveste orientală despre iubire şi curaj, în care regizoarea Eva Labadi Megyes foloseşte păpuşi inspirate din teatrul tradiţional japonez. Producţia Teatrului „Gong” din Sibiu surprinde prin scenele dinamice, cu marionete bunraku, într-o tehnică de o precizie aproape mecanică. Acest spectacol este recomandat copiilor cu vârsta peste 5 ani. Spectacolul va fi prezentat la Bucureşti în cadrul Festivalului Caleido, primul festival de teatru multietnic din România.

Tot în cadrul Festivalului Caleido, actorii de la Secţia Germană a Teatrului „Gong” vor mai prezenta spectacolul Sophiechen und Der Riese în regia lui Daniel Plier. Spectacolul redă povestea micuţei Sophie, care descoperă nu numai că uriaşii există cu adevărat, dar se şi împrieteneşte cu cel mai blând dintre ei. Împreună vor avea parte de aventuri minunate şi vor lupta din răsputeri împotriva lui Înghite-Hălci şi Sfarmă-Pietre, care ameninţă să distrugă specia umană. Spectacolul va fi prezentat cu supratitrare în limba română. Acest spectacol este recomandat copiilor cu vârsta peste 5 ani şi va fi prezentat, de asemenea, la Sibiu, în data de joi, 12 noiembrie, de la ora 11.00.

Greierele aproape faimos a fost invitat în Timişoara la Festivalul De O Zi. Greierele aproape faimos este un spectacol muzical inspirat din fabulele scriitorului francez Jean de La Fontaine. Copiii vor fi încântaţi de marionete, personaje, intrigă, precum şi de atmosfera veselă a spectacolului. Din dorinţa sa de a deveni celebru, Greierele, personajul principal, trece prin mai multe întâmplări alături de prietenii săi. El stăruie în dorinţa de a face performanţă în muzică şi reuşeşte în final să-şi împlinească visul, prin muncă şi perseverenţă. Muzica creată de Florin Grigoraş creează o atmosferă veselă, antrenantă, publicul – atât copiii, cât şi adulţii – este încurajat să cânte împreună cu personajele spectacolului. Toţi avem de învăţat din povestea de viaţă a Greierului. Morala desprinsă din acest spectacol ne arată că prietenia, solidaritatea, răbdarea şi strădania înving întotdeauna aroganţa, viclenia şi mânia.

“Ceaikovski de Nina Berberova”, la Radio România Actualităţi

O poveste minunată despre Ceaikovski

Ceaikovski de Nina Berberova este titlul celei mai recente premiere a Teatrului Naţional Radiofonic, un spectacol dens, concentrat, surprinzător, semnat de regizoarea Diana Mihailopol, care rememorează destinul tulburător al ilustrului compozitor, brodat pe canavaua unei epoci care a dăruit umanităţii opere de o indiscutabilă valoare. Spectacolul se va difuza, în premieră, miercuri, 11 noiembrie şi joi, 12 noiembrie, de la ora 23.05, la Radio România Actualităţi.

,,Calamităţile vremurilor pe care le-am trăit mi-au fost, mai degrabă, de folos: revoluţia m-a eliberat, exilul mi-a dat echilibru, războiul m-a purtat către o lume protectoare”, notează, spre sfârşitul vieţii, Nina Berberova, una dintre personalităţile cele mai proeminente ale literaturii ruse din exil. Născută în cel dintâi an al secolului XX, la Sankt Petersburg, într-o familie de intelectuali, Nina Berberova va intra, încă din adolescenţă, în cercul spiritualităţii ruse: în anii de liceu citeşte literatură interzisă, începe să scrie poezii iar, în anii ‘20, avalanşa de sentimente, trăiri şi emoţii iscate de teroarea şi mizeria care începuseră să se instaleze, după Revoluţia din 1917, iau forma paginilor de proză. Doi ani mai târziu, va sosi momentul deciziilor radicale, în care plecarea din ţară devenea o opţiune definitivă, iar asumarea exilului, singura modalitate posibilă de supravieţuire a conştiinţei. În exil va reîncepe să scrie intens şi, în ciuda faptului că va fi publicată rar şi doar în revistele emigraţiei ruse, se va face cunoscută şi apreciată în cercurile literare. Bucuria de a-şi vedea numele pe coperta unei cărţi i-o va aduce anul 1935, când, la Berlin, i se va publica romanul Suverana. Nina Berberova va intra, însă, cu adevărat, în atenţia lumii literare, la vârsta de 84 ani, odată cu Acompaniatoarea, roman publicat la editura Actes Sud, care va împrumuta mai apoi statutul de best-seller aproape tuturor volumelor sale ulterioare de ficţiune, dar şi tulburătoarelor pagini diaristice, adunate sub titlul Sublinierea îmi aparţine.

Scenariul radiofonic, inspirat din romanul Ceaikovski de Nina Berberova, semnat de regizoarea Diana Mihailopol, care a realizat şi traducerea volumului, îmbină inspirat realitatea şi ficţiunea, într-o montare care surprinde şi emoţionează deopotrivă. Sub bagheta tinerei şi talentatei regizoare, evoluează o distribuţie excepţională de actori, cu Marius Manole, în rolul titular, alături de Oana Pellea, Gelu Niţu, Marian Lepădatu, Adrian Ciobanu, Mihai Niculescu, Alexandru Potocean, Gabriel Răuţă, Rodica Mandache, Crina Mureşan, Dorina Lazăr, Ion Arcudeanu, Ruxandra Maniu, Vasile Manta şi Allen Christian Ilica. Decorul sonor rafinat, construit cu talent, intuiţie artistică şi desăvârşit profesionalism de regizorii muzicali Patricia Prundea şi Stelică Muscalu, amplifică stările, accentunând vulnerabilităţi, într-un crescendo tulburător.

Din echipa de realizatori ai spectacolului mai fac parte: Renata Rusu – regizor de studio, Monica Wilhelm şi Radu Verdeş – regizori de montaj, Vasile Manta – regizor tehnic şi Irina Soare – redactor.