Fantoma lui „Volodea” Tismăneanu îl bântuie pe Ponta

• S-a decis: nu vom avea un muzeu al comunismului;
• Budapesta „scoate” peste 2 milioane de euro pe an din „vânzarea” comunismului;
• Ce îi leagă pe Tismăneanu, MRU şi Ponta.

Propaganda portocalie şi răsucirea lui Tismăneanu

În decembrie 2006, Traian Băsescu împreună cu aparatul său de propagandă a mimat acţiunea pur electorală numită „condamnarea comunismului”. Un raport al unei comisii propagandistic alcătuite, o sinteză a raportului citită în Parlament şi totul s-a terminat. Nimic în plus. În iulie 2011, Vladimir Tismăneanu, cel care a fost în fruntea comisiei prezidenţiale ce a elaborat respectivul raport şi preşedinte la vremea respectivă al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, susţinea că este nevoie de înfiinţarea unui muzeu al comunismului. Abordare corectă. Pe 16 noiembrie 2011, patru deputaţi, Mircia Giurgiu (independent), Ahmet Aledin (minoritatea tătarilor turco-musulmani), Petru Movilă (PDL) şi Tudor Ciuhodaru (UNPR), depun un proiect de lege privind înfiinţarea, sub egida Ministerului Culturii, a unui muzeu al comunismului. Pe 16 martie 2012, surpriză uriaşă (la prima vedere), guvernul MRU trimite în parlament un punct de vedere negativ. După un an de zile s-a aflat – un comunicat al ICCMER de acum câteva zile a făcut dezvăluirea – că, de fapt, Vladimir Tismăneanu i-a cerut premierului MRU să trimită aviz negativ şi, evident, acesta a acceptat cu voioşie. „În decembrie 2011, conducerea IICCMER de la acea vreme, reprezentată de domnii Vladimir Tismăneanu şi Ioan Stanomir, a respins proiectul de lege (prin adresa nr. 2106/14.12.2011 către Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul), precizând: «Vă aducem la cunoştinţă că nu suntem de acord cu prevederile propunerii legislative privind înfiinţarea Muzeului Comunismului», în forma sa actuală”, se arată în recentul comunicat al IICCMER.

De ce domnii Tismăneanu şi Stanomir (amândoi percepuţi ca fiind 100% „oamenii lui Băsescu”) s-au opus este uşor de explicat: aveau alte planuri. Se vorbea în epocă de un muzeu al comunismului online (adică o parodie de muzeu, sau o îngropare definitivă a aceste teme), în plus celor doi nu le convenea ca altcineva (Ministerul Culturii – n.a.) să-i „concureze”.

Guvernul Ponta, pe urmele guvernului MRU

Pe 29 mai 2012, proiectul de lege trece de Senat prin adoptare tacită, deşi PDL a făcut tot posibilul ca să îl respingă cu acte în regulă. Pe 1 martie 2013, înainte de a intra în dezbaterea Camerei Deputaţilor (Cameră decizională), prin adresa nr. 227/2013, guvernul Ponta trimite un punct de vedere în care arată că „Guvernul nu susţine proiectul de lege privind înfiinţarea unui muzeu al comunismului”. Deci, se poate spune că guvernul Ponta a făcut exact ceea ce a făcut şi guvernul MRU (iată un motiv de laudă din partea lui Traian Băsescu – n.a.). Semnalul de la Palatul Victoria a fost recepţionat şi în ultima sesiune de voturi finale deputaţii au respins cu 222 de voturi „pentru”, 60 „contra” şi 5 abţineri proiect de lege care prevedea înfiinţarea în România a unui muzeu al comunismului.

Demagogie „marca” PDL

De menţionat că 35 din cele 60 de voturi împotriva respingerii au aparţinut deputaţilor PDL (celelalte 25 au venit de la PPDD). Deci, se poate înţelege că deputaţii PDL, împotrivindu-se respingerii proiectului de lege, militau pentru înfiinţarea unui muzeu al comunismului. Nimic mai fals. Cei din PDL (lor li s-au alăturat şi deputaţii PPDD) au votat cum au votat, din spirit de „gică contra”, adică orice propune guvernul se votează negativ. Numai că prin poziţia adoptată, cei din PDL au dat dovadă de demagogie, pentru că, se ştie, în 2012, conducerea PDL şi miniştrii PDL au fost cei care au declarat deschis că nu susţin înfiinţarea unui muzeu al comunismului.

Cum se dă cu piciorul unor sume mari de bani

Memento Park, Budapesta

Prin respingerea de către Parlament (la sugestia guvernului) a proiectului de înfiinţare a unui muzeu al comunismului s-a dat practic cu piciorul unor sume mari de bani. Pentru că, împotriva tuturor criticilor, comunismul se „vinde” foarte bine şi un astfel de muzeu reprezintă o atracţie pentru turişti, în special cei din Occident sau de pe alte continente. Să aruncăm o privire la vecinii noştri, ungurii. La Budapesta există 3 (trei) muzee de profil. Cel mai cunoscut este Casa Terorii (TerrorHaza), care are două secţiuni: comunism (70%) şi fascism (30%). Muzeul este deschis 320 de zile pe an, şi media de vizitatori pe zi este de 1.000. Cum preţul biletului este de 6,50 – 6,64 euro, să facem un calcul minin, dar mergem pe un preţ/bilet de 5 euro pentru că există şi discounturi. Rezultă încasări în jurul a 1,6 milioane de euro pe an. De menţionat că 75-80% dintre vizitatori sunt turişti străini – deci aceştia mai lasă ceva bani în Budapesta. Tot în capitala Ungariei mai există „Memento Park”. Aici s-a făcut o treabă deşteaptă. Pe o suprafaţă generoasă aflată în aer liber au fost strânse toate statuile şi toate sculpturile ridicate în timpul regimului comunist, în special cele care reprezintă conducătorii URSS. Aici încasările anuale se ridică la 6 – 700.000 de euro, şi tot turiştii străini sunt baza. În sfârşit, la Budapesta, în cadrul Muzeul Naţional al Ungariei se află o secţiune aparte care are exponate din perioada regimului comunist.

Muzee ale comunismului mai întâlnim în Polonia, la Varşovia (printre fondatori, în 1999, îl regăsim pe reputatul cineast Andrzej Wajda), unde de asemenea încasările depăşesc 1,2 milioane de euro pe an, în Cehia, la Praga, în Letonia avem de asemenea un muzeu al comunismului şi o variantă locală a „Memento Park”, în Estonia – Muzeul Ocupaţiei (sovietice – n.a.) etc.

Aşteptăm reacţii de la…

– ministrul Culturii, dl Daniel Barbu: de ce nu a susţinut proiectul? Nu o spunem doar pentru că este liberal, ci mai ales pentru că Bucureştiul este foarte sărac la capitolul muzee.

– ministrul Turismului, dna Maria Grapini: de ce nu a susţinut proiectul? Nu este interesată să mărească numărul de turişti, pentru că, se ştie, un astfel de muzeu atrage turişti într-un oraş în care se face mai mult turism de business?

– ministrul Educaţiei, dl Remus Pricopie: de ce nu a susţinut proiectul? Oare un astfel de muzeu nu foloseşte şi elevilor şi studenţilor?

– ministrul Finanţelor, dl Daniel Chiţoiu: de ce nu a susţinut proiectul? Crede dl ministru că ar fi fost un efort financiar prea mare un astfel de muzeu?

– şeful IICCMER, dl Andrei Muraru: de ce nu a susţinut proiectul şi doar s-a limitat să arate că şi predecesorul său l-a blocat? Crede cumva că orăşelul Râmnicu Sărat – unde IICCMER intenţionează să înfiinţeze un memorial – va fi luat cu asalt de turişti?

– prim-ministru, dl Victor Ponta: de ce nu a susţinut proiectul? 1 milion de euro/an (doar din preţul biletelor, nu am calculat şi alte cheltuieli ale turiştilor) este chiar o sumă de neglijat?

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.