7 dintre cei 11 pacienți care au ajuns de urgență la spital au vârstele între 43 și 60 de ani. Un singur pacient este femeie, restul sunt bărbați. Printre pacienți este și un medic de la Spitalul din Oltenița care a făcut infarct chiar în gardă, probabil din cauza supraepuizării și a stresului, medicul făcând foarte multe gărzi. Medicul Ștefan Busnatu atrage atenția că vârsta medie la care apare infarctul este de 40-45 de ani, pe fondul unor factori de risc precum fumatul, alimentația necorespunzătoare, stresul, lipsa activității fizice, poluarea. Recuperarea cardiacă este extrem de importantă pentru pacienții care au suferit un infarct, însă din păcate încă este insuficient dezvoltată în România, a spus medicul.
Redăm interviul acordat Cotidianul.ro de medicul Ștefan Busnatu, medic primar cardiolog, doctor în științe medicale:
Cotidianul: Cum a fost garda de miercurea aceasta? Câte cazuri au fost
Ștefan Busnatu: Garda de principiu cam de la 9 seara începe, de cele mai multe ori infarctele se produc în cursul nopții, din păcate. Am avut 5 infarcte până la ora 19, 11 în total, pe toată garda. Spre surprinderea noastră din păcate am avut și un coleg medic care chiar în gardă a făcut infarct săracul, a ajuns la noi acum 5 ore și l-am instrumentat, i-am făcut procedura, am văzut că avea coronara dreaptă, vasul de pe partea dreaptă înfundat, l-am desfundat, i-am pus două stenturi acolo și este bine, este la terapie intensivă acum, a venit de la Spitalul din Oltenița, din gardă.
Este o situație în care omul e normoponderal, după 50 de ani devine și vârsta factor de risc de eveniment cardiovascular și stresul. Mi-a zis că ultima vreme a ajuns să facă, fiind doar doi colegi, aproape 14 gărzi pe lună și probabil uzura asta l-a condus, nu era nici fumător, cu colesterolul nu era pe niște valori alarmante, dar stresul, o supraepuizare și-au cam spus cuvântul.
Citește și: În cât timp își revin plămânii după ce te lași de fumat. Două pachete de țigări pe zi scurtează viața cu 10-15 ani. Explicațiile medicului Cristian Oancea
Sunt de la 43 până la 90 de ani. Din perspectiva genului au fost o femeie și restul bărbați, mulți au avut o componentă de suprasolicitare ori o componentă emoțională, stresantă, care s-a produs în ultimele zile care a condus practic la apariția durerilor toracice. Acestea i-au făcut, după o jumătate de oră, o oră, două ore, pe fiecare în parte să sesizeze serviciile de urgență, să fie preluați și trimiși către noi, către centrul STEMI.
Ce observați de la an la an legat de vârsta la care apare infarctul și care sunt factorii de risc?
Observăm că vârsta medie a celor care ajung să facă infarct este de la an la an tot mai mică, vorbim practic de infarcte de miocard care apar acum la vârste de 40, 45 de ani, discutând aici de o vârstă medie. Cauzele sunt atât cele clasice, discutând de rata mare a populației care încă fumează, alimentația care este dezechilibrată și bogtă în grăsimi de origine animală și totodată în zaharuri și alimentație foarte procesată, cumpărată pe fugă, mâncată pe fugă, un consum redus de legume, de fructe, oamenii le evită și preferă din ce în ce mai mult produsele acestea de patiserie și semipreparate care sunt mult mai rapide, lipsa activității fizice care din păcate din factor de protecție devine factor de risc atunci când constatăm un nivel de sedentarism extrem de ridicat în special în regiunile urbane.
Dar în ultima vreme și în regiunile rurale se constată același lucru și lucrurile astea se asociază din păcate și cu o poluare extrem de importantă, are devine de altfel factor de risc independent pentru sănătatea noastră, pentru sănătatea inimii și pentru sănătatea întregului corp și totodată discutăm de secolul vitezei în care ne aflăm, în care digitalizarea, inteligența artificială de care vorbim tot mai mult nu face decât să ne crească foarte mult adrenalina din corp printr-un stres mai mare la care subtem expuși din cauza mai multor sarcini în care ne angrenăm, și care conduc practic la descărcări suplimentare de adrenalină, somnul care devine din ce în ce mai prost și uite așa vedem că oamenii încep din ce în ce mai mult să se îmbolnăvească la vârste din ce în ce mai tinere.
De ce depind șansele de supraviețuire ale pacienților care fac infarct? Care sunt complicațiile care pot apărea după un asemenea episod?
Cel mai important lucru care e de avut în vedere este că atunci când se produce un infarct practic e un teritoriu din mușchiul cardiac care nu primește hrană din cauza faptului că vasul de sânge se înfundă. Dacă lucrurile astea trenează și mușchiul începe să moară, pentru că dacă el stă, după 8-12 ore practic mușchiul începe să nu mai fie viabil, să nu mai aibă funcție. Există riscul ca ritmul cardiac să se dea peste cap, pentru că circuitul electric din inimă este stricat, nu mai funcționează mușchul corespunzător și tulburările de ritm pot conduce la stop cardiac, și pe de altă parte când ai un mușchi care îți asigură o pompare, o capacitate de a împinge sângele, în condițiile în care pierzi o proporție importantă din acest mușchi există riscul ca inima să intre în incapacitate de funcționare, poate să apară insuficiența cardiacă, edemul pulmonar acut, plămânii încep să fie inundați cu lichid și nu se mai face nici schimbul de gaze corespunzător, de oxigen și dioxid de carbon, poate să apară sufocarea.
Acestea sunt cele mai mari complicații pentru sănătatea omului, pot să apară și alte complicații, în decurs de câteva zile după infarctul de miocard.
Pot să apară complicații mecanice, pot să se rupă bucăți din mușchi, pot fi impactate valvele inimii de infarctul de miocard, bătăile cardiace se pot da peste cap, din perspectiva în care inima să nu mai funcționeze corespunzător și să apară blocuri de conducere, în loc să bată de două ori bate o singură dată, poate să ducă la pauze, la episoade de pierdere de conștiență, și multe alte forme de dezechilibru când vine vorba de ritmul cardiac. Totodată se poate acumula și lichid în jurul inimii, prin pericardită, se produce o inflamație locală importantă în zona teritoriului care este foarte suferind, și toate astea pot să complice viața omului nu doar în episodul acut ci și după episodul acut, în perioada de convalescență ca să spunem așa, în care ar trebui începută recuperarea cardiacă.
Cum se face recuperarea cardiacă, de ce este atât de importantă pentru pacientul care a făcut infarct?
Recuperarea cardiacă reprezintă poate cel mai important lucru pe care ar trebui să-l aibă în vedere un pacient după un eveniment advers, fie că vorbim de un infarct de miocard, fie că vorbim de o operație de inimă, de schimbare de valve, de montare de dispozitive pentru că este practic maniera în care fiecare om reînvață ce poate face cu corpul lui ca să funcționeze la parametrii normali și totodată înveți și cum ar trebui să-ți pregătești și să-ți antrenezi corpul ca să-l faci să fie mai bine.
Citește și: Rezidențiat 2025. Ce se întâmplă cu 529 de candidați promovați, dar fără loc în spitale
Pentru că paradigma asta că ai suferit un eveniment cardiovascular și nu trebuie să mai faci efort fizic e un mit, e foarte important ca toată lumea să aibă în vedere că efortul fizic controlat nu doar că stabilizează lucrurile dar și îmbunătățește calitatea vieții și speranța de viață pentru fiecare persoană în parte, și bineînțeles acest efort fizic controlat trebuie făcut sub supervizarea unei echipe specializate, astfel încât potențialele riscuri care pot surveni în condițiile de efort fizic la un pacient cardiovascular să fie minime.
Cât este de dezvoltată recuperarea cardiacă în țara noastră?
Recuperarea cardiacă din păcate în țara noastră nu este suficient de bine dezvoltată, am putea spune că e foarte puțin dezvoltată, sunt câteva centre de referință în țară cu specialiști care au expertiză în astfel de programe.
Unul dintre aceste centre este și Spitalul Bagdasar – Arseni unde împreună cu clinica de recuperare medicală am configurat un program hibrid de recuperare medicală, un program care se desfășoară parțial în secția de cardiologie unde practic se desfășoară tratamentul în acut când vorbim de un infarct de miocard și terapie medicamentoasă și ulterior evaluarea funcțională a fiecărei persoane, adică evaluarea care să-ți permită să-ți dai seama cât poate duce inima la momentul ăla în condiții de siguranță și prescrierea unui efort fizic și intensitățile de efort pentru a se desfășura în siguranță.
Ulterior pacientul intră pe traseul medicinei de recuperare și în cadrul clinicii de recuperare din spital își desfășoară pogramul de recuperare supervizată de echipa medicală locală și după 3, 4 luni de zile revine la cardiologie pentru reevaluare și pentru a obiectiva evoluția fiecărei persoane în parte în această perioadă.
Dar oamenii înțeleg ce au de făcut după ce suferă un infarct?
Nu știu ce ar trebui să facă, marea majoritate a oamenilor nu știu ce ar trebui să facă după ce au făcut un infarct de miocard, mulți primesc și sfaturi eronate, legate de necesitatea de a face efort fizic, acesta este și unul dintre motivele pentru care numărul celor care încearcă să-și depună o pensionare precoce în țara noastră, după un eveniment cardio vascular este extrem de mare.
Pe de o parte ei nu știu ce ar trebui să facă și nu există o informare generală cu privire la necesitatea de efectuare a recuperării cardiace, pe de altă parte nu există niciun sistem structurat de recuperare cardiacă în România astfel încât fiecare pacient care a trecut prin eveniment cardiovascular advers să fie referit către un centru de recuperare sau cel puțin să primească informațiile de bază necesare pentru a decide ce ar trebui să facă pe mai departe pentru viața lui.
De unde își pot lua oamenii informații despre recuperarea cardiacă?
Noi am încercat să construim, în cadrul UMF Carol Davila, am depus de câțiva ani eforturi alături de câțiva colegi care sunt pasionați de cardiologie preventivă și am construit o platformă națională de recuperare cardiacă, care se numește www.recuperare-cardiaca.ro.
Am încercat să înglobăm atât educație medicală legată de viața înainte și după o boală cardiovasculară și ce presupune recuperarea cardiacă, am încercat să invităm și să introducem toate centrele de recuperare cardiacă din România, am considerat că e foarte important ca un pacient, când vrea să afle mai multe lucruri despre recuperarea cardiacă să afle și unde sunt centrele la care ar putea să se adreseze pentru a efectua un astfel de program și pe această pagină sunt aceste informații.
Citește și: În cât timp își revin plămânii după ce te lași de fumat. Două pachete de țigări pe zi scurtează viața cu 10-15 ani. Explicațiile medicului Cristian Oancea
Ne-am dorit practic cu ajutorul acestei platforme să ajungem la români pentru a-i informa și pentru a încerca să-i facem să conștientizeze necesitatea recuperării cardiace pentru că, faptul că un om decide să iasă la pensie, poate la prima vedere pare că e un lucru bun și benefic pentru el, dar când ieși la pensie, când îți reduci interacțiunea interumană, când îți reduci activitatea fizică pe care o faci subsecvent, pentru că probabil nu o să mai faci nici minimul ăla de activități fizice pe care îl făceai în perioada respectivă, nu vei face decât să-ți accelerezi degradarea organismului și în final calitatea vieții, speranța de viață sunt reduse.
Cursul normal al unui om care a suferit un eveniment cardiovascular ar fi de a trece printr-un program de recuperare, de a fi totul personalizat din punct de vedere funcțional pentru el, pentru a-i întări inima și tot corpul, și abia după ce trece de perioada aia de 3-4 luni de zile de recuperare să decizi, în baza datelor medicale și în baza evaluărilor ce ar trebui să facă persoana respectivă mai departe. Cu toate terapiile pe care le avem în ziua de azi și mai ales dacă intervenim și la timp, șansele de a pune un om pe picioare și de a-l aduce către o viață normală sunt extrem de mari dacă toate serviciile medicale sunt făcute într-o manieră aliniată astfel încât după toată această perioadă el să se poată considera un om în plină stare de sănătate, normal.
Am eu un vecin care spune: ,,Din ceva trebuie sa moara omul”. Si are dreptate.