Splendide obiecte ce stau mărturie unei epoci, din vila romană „Giulia” a Mariei Angiolillo, aflată în apropierea scării ce coboară de la Trinita dei Monti în Piazza di Spagna, au fost puse la licitaţie la Casa Christie’s din Londra, în 16 iulie. Un triumf, cu 98% din piese vândute pentru 6 milioane de euro. Somptuoasa vilă de patru etaje era deschisă jurnaliştilor atât din presa scrisă, cât şi celor de la televiziunile italiene, pictorilor, scriitorilor, muzicienilor, dar şi diplomaţilor, bancherilor şi oamenilor politici.
Vila Giulia era numită „a treia cameră a Parlamentului”, pentru că aici se făceau şi se desfăceau guverne, se decideau destinele oamenilor politici şi cruciale acorduri economice. Soţul său, Renato Angiolillo, a fost fondatorul şi directorul general al ziarului „Il Tempo”, un jurnalist de mare clasă. Aici aveau loc întâlniri în care trona libertatea de spirit.
Imagine din interiorul Villei Giulia
Era numită şi Donna Maria, „regina saloanelor romane”, o gazdă impecabilă, dar şi o persoană cu un suflet mare, care îi ajuta cu discreţie pe cei aflaţi la ananghie, cât şi pe cei săraci. Cinele sale au rămas memorabile şi astăzi. Prietenii care veneau în vizită respectau un anumit protocol, locurile la masă fiind dinainte destinate, iar totul era pregătit cu minuţiozitate şi impecabil.
Chiar dacă era vorba despre persoane din guvern sau despre preşedintele statului, toţi trebuiau să ajungă la oră fixă. Punctualitatea era obligatorie. Pe invitaţie era scris programul: „de la ora 21.15 la 23.30″. La ora fixată începea servirea mesei. Dacă cineva întârzia, era şters pentru totdeauna de pe lista de invitaţi.
Piese de mobilier
Oaspeţii se aşezau cu discreţie în fotoliile Ludovic al XV-lea, admirând magnificele piese de mobilier de epocă, italiene şi franceze, porţelanurile de Meissen, cu bronzuri aurii, datate 1745-1750, comodele cu intarsii din secolul al XVII-lea, veacul preferat al Mariei Angiolillo. Să mai amintim şi spelndidele goblenuri – adevărate piese de muzeu.
În sufragerie tronau două picturi ale artistului modenez Antonio Joli (1700-1775), reprezentând o vedere a Piazzei del Popolo şi o alta a Castelului Sant’Angelo (estimate între 750.000 şi 1.160.000 de euro), realizate la origine pentru Palatul Mayfair din Londra, al Ducelui de Chesterfield. Numeroase figuri orientale, alături de bronzuri franceze, două console din lemn aurit, pictate la Roma în secolul al XVII-lea, estimate la 116.000 de euro, alături de câteva piese din marmură şi bronz care te duc către arta contemporană, ale lui Igor Mitoraj.
Igor Mitoraj, Tors
Li se adaugă numeroasele piese de argint, englezeşti şi ruseşti, precum sfeşnice, supiere, carafe… Cunoscutul ebenist Joseph Feurstein a realizat o comodă Ludovic al XV-lea, cu intarsii şi cu detalii din bronz aurit, datată 1767 şi estimată la 174.000 de euro. Impresionantă selecţia de porţelanuri, precum garnitura Ludovic al XV-lea, compusă din trei vase decorate cu diverse animale, de asemenea din porţelan de Meissen, montate pe o bază rococo aurită, tot de la Meissen, o pereche de candelabre cu trei braţe de la 1745 (29.000 de euro), un ceas de masă, tot de Meissen, datat 1755 (estimat la 21.000 de euro).
Tors
Vedere către Piazza di Spania
Directorul general de la Christie’s, Clarice Pecori Giraldi, aprecia: „Fiecare piesă dintre cele expuse dovedeşte sensibilitatea estetică, din care răbufneşte viaţa aceleia pe care cu toţii am iubit-o foarte tare” şi mărturisea: „Am fost fericiţi să constatăm că gustul european şi eclectic al acestei colecţii a atras crema galeriştilor şi pasionaţilor din Italia şi din întreaga lume. În sală se auzeau toate limbile europene, dar şi rusa, japoneza şi araba”.
Antonio Joli, Vedere din Piazza del Popolo
Colecţia, purtând numele „O vedere către vechea Piazza di Spania”, provenind de la faimoasa rezidenţă romană, a avut un deosebit succes. „Marea Mască”, sculptura semnată de artistul polonez Igor Mitoraj, prietenul Mariei Angiolillo, piesă care se afla la intrarea casei, a fost vândută cu suma-record de 231.320 de euro, depăşind estimarea de 50-70.000 de lire sterline. „Dublu Bust”, realizat de acelaşi sculptor, a fost adjudecat pentru suma de 193.250 de lire sterline, iar „Fără titlu”, pentru 73.250 de lire.
Între alte piese ce au trezit interesul amintim „Crucifixul” lui Antonio Rimpata, dar şi tablourile cu peisaje romane, semnate de Antonio Joli. La fel, celebrul Salon în care îşi primea prietenii, mesele care se întindeau pentru 12 sau 36 de persoane.
Gabriele Ricciardeli, Peisaj Napolitan cu Vezuviu.jpg
Pictura intitulată „Vedere napolitană spre Vezuviu”, semnată Gabriele Ricciardeli, a fost cumpărată pentru 144.680 de lire sterline. Un alt tablou, semnat de Giovanni Paolo Panini, pentru 145.250 de lire. O „Natură statică cu flori”, de Karel van Vogelaer, a obţinut 72.600 de lire. O compoziţie reprezentând-o pe Venus, şcoală franceză secolul al XVII-lea, a obţinut 5.250 de lire, un grup de figuri din coral, din China secolului al XIX-lea, 22.000 de lire.
O masă Ludovic al XIV-lea, din lemn aurit, a fost adjudecată pentru 39.650 de lire, un set de scaune Ludovic al XV-lea, cu tapiserie Aubusson, cu 32.450 de lire, iar un alt set de şase scaune aurite cu tapiţerie Aubusson, tot cu 32.450 de lire. Un scrin marchetat, stil Ludovic al XV-lea, semnat Leonard Boudin, a fost achiziţionat cu 25.000. Un record: toate candelabrele în stil veneţian au fost vândute, iar unul din metal şi cristal de stâncă, din secolul al XIX-lea, a atins preţul de 11.875 de lire.
Patru panouri italieneşti de sticlă pictată
Patru panouri cu picturi pe sticlă, cu îngeri şi personaje mitologice, au fost achiziţionate pentru 75. 600 de lire. De mare succes, două vase de Meissen, pictate de mână, au fost cumpărate cu 2.759, respectiv 3.250 de lire. O pereche de figurine de muzicieni, cu 17.500 de lire, un ceas Meissen, Ludovic al XV-lea, din porţelan şi argint, cu 20.000 de lire, un biscuit de Sevres, intitulat „Saloanele anilor fericiţi”, datat 1776, cu 75.000 de lire. O tapiserie Beauvais cu subiect pastoral a fost achiziţionată cu 61.250 de lire.
