Criza locuințelor. În ce țări ale Europei cheltuiesc oamenii peste 40% din venituri pe locuințe

Costurile locuințelor reprezintă peste 40% din venitul disponibil pentru milioane de europeni. Euronews Business analizează mai atent care sunt țările cel mai afectate, experții explicând factorii determinanți.

Prețurile locuințelor în UE au crescut în medie cu 69% între 2015 și al doilea trimestru al anului 2026, potrivit Eurostat. În unele state membre, prețurile s-au mai mult decât dublat. Chiriile și costurile energiei au continuat, de asemenea, să crească.

„Europa se confruntă cu o criză determinată de creșterea prețurilor locuințelor și de creșterea costurilor locuințelor”, a declarat Consiliul European, citat de Euronews.

Criza locuințelor pune o presiune deosebită asupra persoanelor care cheltuiesc peste 40% din venitul lor disponibil pe locuințe. Eurostat numește aceasta rata supraîncărcării costurilor locuințelor. În UE, aceasta a fost în medie de 7,7% în 2025.

„Principalii factori care cauzează supraîncărcarea costurilor locuințelor sunt creșterea costurilor locuințelor (fie că este vorba de chirii sau de prețurile locuințelor, care sunt în creștere bruscă în multe orașe) în raport cu creșterea modestă a veniturilor, în special pentru cuantilele inferioare ale distribuției veniturilor”, a declarat Dr. Hannah Widmer de la ETH Zürich pentru Euronews Business.

Așadar, care țări sunt cel mai afectate? Unde în Europa este cea mai mare rată a supraîncărcării costurilor locuințelor?

Care sunt costurile locuințelor?

Conform Eurostat, costurile locuințelor reprezintă cheltuielile lunare pe care gospodăriile le plătesc pentru locuințele lor. Acestea includ chiria sau dobânda la ipotecă, utilitățile precum apa, electricitatea, gazul și încălzirea, și cheltuielile regulate, cum ar fi asigurarea, întreținerea, reparațiile și impozitele.

Venitul disponibil se referă la venitul total al unei gospodării după impozitare și contribuții sociale. Acesta include și beneficii sociale, cum ar fi pensiile.

Grecia are cea mai mare rată a supraîncărcării costurilor locuințelor din Europa dintre țările cu date disponibile. Aceasta include cele 27 de state membre ale UE, două țări AELS și cinci țări candidate la UE.

În Grecia, 40% din venit pentru o locuință

În 2025, 26,4% dintre locuitorii Greciei locuiau în gospodării care cheltuiau peste 40% din venitul disponibil pentru locuințe. Această cifră este de peste trei ori mai mare decât media UE de 7,7%.

Danemarca urmează în rândul țărilor UE, cu 14,7%. Germania (11,2%) și Suedia (10,8%) sunt, de asemenea, mult peste media UE.

Rata supraîncărcării costurilor locuințelor este, de asemenea, peste media UE în Estonia (8,8%), Cehia (8,2%) și Luxemburg (8,1%).

În afara UE, rata este ridicată în Elveția (15,3%) și Norvegia (13,5%). Trei țări candidate se situează, de asemenea, peste media UE: Turcia (10%), Muntenegru (8,7%) și Serbia (7,9%).

„Având în vedere contextele foarte diferite, nu în ultimul rând în ceea ce privește economia și sistemul de asistență socială, explicațiile pentru nivelul supraîncărcării costurilor locuințelor în Grecia, Elveția și Danemarca nu sunt aceleași. Și nici consecințele nu sunt aceleași”, a declarat pentru Euronews Business Rikke Skovgaard Nielsen, cercetător senior la Universitatea din Aalborg.

Ce rămâne după ce plătești chiria. Unde sunt cele mai mici rate

Ea a adăugat că banii pe care oamenii îi mai au după ce plătesc chiria diferă considerabil între aceste trei țări, la fel ca și costul vieții. Prin urmare, impactul asupra gospodăriilor variază, de asemenea.

Cipru are cea mai mică rată. Doar 2,4% dintre locuitori cheltuiesc peste 40% din venitul lor disponibil pe locuințe. Croația (3,2%), Slovenia (3,5%) și Slovacia (3,5%) au, de asemenea, rate scăzute.

Dr. Marietta Haffner de la Universitatea Tehnică din Delft a remarcat că atunci când costurile locuințelor, cum ar fi prețurile locuințelor, chiriile, prețurile energiei, ratele dobânzilor și inflația, cresc mai rapid decât veniturile, ponderea costurilor locuințelor în venituri crește. În cele din urmă, crește și ponderea celor care plătesc mai mult de 40% din venitul lor.

„Este probabil ca creșterea costurilor energiei să fie un factor principal al creșterii costurilor locuințelor în următorul an”, a spus ea.

Printre cele mai mari economii ale UE, Spania (7,2%), Franța (6,4%) și Italia (5%) se află toate sub media UE, în timp ce Germania (11,2%) ocupă locul cinci în clasamentul general.

De ce diferă povara între țări?

„Probabil interacțiunea dintre structurile de ocupare a locuințelor (chiriașii care închiriază de pe piața privată de închirieri au de obicei cea mai mare povară a costurilor locuințelor), sistemele de asistență socială și situația economică mai largă explică ponderile mai mari sau mai mici ale supraîncărcării costurilor locuințelor”, a spus Widmer.

Totuși, ea a avertizat că compararea țărilor este complexă. Suprasolicitarea costurilor locuințelor poate însemna ceva foarte diferit în Elveția față de Grecia, în funcție de prevederile de asistență socială și de calitatea locuințelor.

Peste 34 de milioane de persoane din UE sunt afectate

Cifrele reale oferă o imagine mai clară. Peste 34 de milioane de persoane din UE locuiesc în gospodării care cheltuiesc peste 40% din venitul lor disponibil pe locuințe.

Germania are cel mai mare număr de persoane afectate de supraîncărcarea costurilor locuințelor, cu 9,4 milioane. Urmează Turcia cu 8,6 milioane, urmată de Franța (4,4 milioane), Spania (3,5 milioane) și Italia (2,9 milioane).

În ciuda populației sale relativ mici în comparație cu aceste țări, Grecia ocupă locul șase, cu 2,7 milioane de persoane care trăiesc în gospodării afectate de suprapoverirea costurilor locuințelor.

Desigur, persoanele cu venituri mici sunt mai afectate.

În UE, rata crește la 29,1% în rândul persoanelor expuse riscului de sărăcie. Acest grup cuprinde persoanele cu un venit disponibil echivalent sub pragul de risc de sărăcie, care este stabilit la 60% din venitul disponibil echivalent median național.

În 2025, venitul disponibil echivalent mediu al UE a fost de 22.939 EUR pe an, sau 1.912 EUR pe lună. La nivelul UE, 60% din acesta s-a ridicat la 1.147 EUR pe lună.

Grecia se află din nou în fruntea listei. În 2025, 82,6% dintre persoanele expuse riscului de sărăcie din Grecia trăiau în gospodării care cheltuiau peste 40% din venitul lor disponibil pe locuințe. Aceasta înseamnă că mai mult de patru din cinci au fost afectate. Urmează Danemarca (59,8%) și Elveția (56,1%), în timp ce rata este, de asemenea, peste 40% în Suedia (46,8%), Norvegia (43,8%) și Cehia (43,4%).

Germania (35,0%) se situează peste media UE de 29,1%, în timp ce Spania (28,3%), Franța (25,4%) și Italia (21,7%) se află sub aceasta.

Cipru are cea mai mică rată, de 7,6%, urmat de Albania (8,2%), Croația (14,9%) și Slovacia (15,4%).