În timp ce, pentru a 14-a zi, protestatarii fac presiuni pentru retragerea rapidă a preşedintelui Hosni Mubarak, regimul de la Cairo a decis să majoreze cu 15% salariile şi pensiile. Hotărârea a fost luată în cadrul primei şedinţe de guvern de la începerea protestelor.
Ministrul Finanţelor, Samir Radwan, a anunţat că statul a alocat 960 de milioane de dolari pentru aceasta şi că decizia va fi aplicată începând din aprilie. De majorările promise vor beneficia însă doar şase milioane de persoane dintr-o ţară de 84 de milioane de locuitori, dintre care 40% trăiesc cu mai puţin de dolari pe zi.
Pe de altă parte, proaspăt numitul vicepreşedinte Omar Suleiman are consultări cu opoziţia egipteană, căreia i-a promis că, până la începutul lunii martie, guvernul va veni cu o listă de propuneri pentru democratizarea sistemului electoral în vederea alegerilor prezidenţiale din septembrie. Duminică, guvernul a negociat cu Fraţii Musulmani, organizaţie interzisă încă din anii ’50.
Pentru a calma spiritele opozanţilor, vicepreşedintele Suleiman a anunţat şi eliberarea prizonierilor politici şi ridicarea restricţiilor impuse presei, însa măsurile vor fi luate „atunci când condiţiile o vor permite”. Un rol asemănător a avut şi remarca preşedintelui Barack Obama, potrivit căruia „Egiptul s-a schimbat pentru totdeauna”.
Pe fondul acestor promisiuni, statul egiptean dă semne ca începe să trăiască din nou. Bursa se va deschide pe 13 februarie. Băncile au început să funcţioneze câteva ore pe zi, după cele două săptămâni de proteste. Micii comercianţi şi-au reluat activitatea, nu însă şi marile magazine, pentru că patronilor le este frică de noi jafuri. Poliţia rutieră s-a întors pe străzile capitalei.
Vestile ingrijoratoare tin insa de cresterea cu 3%, in ultima luna, a pretului cerealelor, una dintre cauzele fundamentale ale izbucnirii protestelor din Tunisia si Egipt. Pretul ramane cu 10% mai mic decat varful atins in 2008, insa specialistii atrag atentia asupra unei crize alimentare care va lovi statele sarace in acest an.
Piaţa Tahrir, epicentrul protestelor, este ocupată în continuare de protestatari, mult mai calmi însă. Ei au creat în piaţă un adevărat bazar, plin de corturi şi adaposturi improvizate-video. Ei sunt singurii care îşi doresc continuarea protestelor, întrucât guvernele străine sunt tot mai îngrijorate de efectele instabilităţii din Egipt. Oficiali kuweitieni au declarat pentru Reuters că barilul de petrol ar putea ajunge la 110 dolari dacă protestele continuă. Un oficial venezuelan consideră că preţul poate ajunge la 200 de dolari, dacă va fi blocat canalul Suez. Iranul, care prezidează acum OPEC, nu vede însă rostul unei întâlniri de urgenţă, chiar dacă preţul barilului va depăşi 120 de dolari.
Pe fondul continuării protestelor, ministrul egiptean de Externe a anuntat că anumite reprezentanţe diplomatice ar fi încercat să introduca in Egipt arme şi echipamente de comunicaţie prin curier diplomatic, în ultimele două săptămâni, relatează agenţia rusă Ria Novosti. Regimul Mubarak a dat vina tot pe forţe străine pentru atentatele comise de Anul Nou împotriva copţilor.
