Curtea de Apel Bucureşti a suspendat irevocabil caracterul de utilitate publică al proiectului Buzeşti-Berzei, decis de Primăria Generală a Capitalei condusă de Sorin Oprescu. Suspendând controvesratul proiect marca Oprescu, până la pronunţarea instanţei pe fond, Justiţia a admis recursul formulat de Asociaţia „Salvaţi Bucureştiul”.
Zona Buzeşti-Berzei arată sinistru, exact ca după bombardament: case demolate, terenuri virane, gropi periculoase, şi o arteră alternativă la aglomeraaţia de pe rutele centrale, bolcată.
La trei ani de mandat, chirurgul dedat la administraţie locală are cu se să se „laude”: Stadionul Naţional care nu se mai termină, nici o parcare realizată, investiţii blocate în justiţie, reabilitarea fără de sfârşit a Centrului Istoric, Pasajul Basarab început înaintea lui. Şi … gargară. Multă gargară !
O ambiţie greu de înţeles, un ambâţ cum se spune prin zona Buzeştilor, poate fi o singură explicaţie plauzibilă la felul în care Oprescu şi oamenii săi au procedat în privinţa exproprierii proprietarilor de acolo. Proprietari care, într+o majoritate covârşitoare sunt oameni respectabili. Utilitatea proiectului este incontestabilă: da,e ra necesar. Felul în care au fost trataţi oamenii nu mai era necesar.
Prin decizia pronuntata pe 16.06.2011 in dosarul 52455/3/2010, Curtea de Apel Bucuresti a suspendat utilitatea publica a proiectului Buzesti-Berzei.Decizia este definitiva si irevocabila.
Actiunea a fost depusa de Asociatia Salvati Bucurestiul la Tribunalul Bucuresti pe 29 octombrie 2010. Tribunalul Bucuresti, prin judecatoarea Loneta Gavrea, a respins actiunea Asociatiei pe 23.11.2011. Prin decizia din 16.06.2011, Curtea de Apel Bucuresti a admis recursul Asociatiei.
Utilitatea publica fusese declarata prin Hotararea Consiliului General al Municipiului Bucuresti nr. 262/2006. Pe scurt, motivele de ilegalitate ale Hotararii 262/2006 sunt:
– conform legii, intrucat in cauza erau si monumente istorice, utilitatea publica trebuia declarata de Parlament prin lege, nu de Consiliul General;
– conform legii, utilitatea publica trebuia declarata in urma unei cercetari stiintifice care sa ateste ca solutia aleasa este cea mai eficienta si justifica costurile; Primaria nu a facut dovada vreunei cercetari prealabile; nici macar costurile nu au fost estimate;
– comisia care a declarat utilitatea publica nu continea reprezentantii obligatorii ai unor institutii; cele 5 persoane care au
declarat utilitatea publica reprezentau doar Primaria Capitalei si fuseseranumite exclusiv pentru utilitatea publica a Pasajului Basarab.
In baza utilitatii publice au fost emise ordinele de declasare pentru 3 monumente istorice si avizele de desfiintare pentru alte 74 de cladiri din zone protejate. Prin sentinta pe care a pronuntat-o pe 23.11.2011, judecatoarea Loneta Gavrea ar fi putut opri aceste distrugeri. Acasta a justificat insa in motivarea sentintei reclamantii sustin […] ca nu mai putin de 13 monumente istorice si alte 8 cladiri aflate in zona vor fi declasate si probabil demolate pentru o lucrare publica ce nu se va realiza, insa se constata ca aceste imprejurari invocate nu redau aspectul perturbarii grave si nici a prejudiciului grav, viitor si previzibil al autoritatii.
Utilitatea publica era fundamentul pentru avizarea de catre Ministerul Culturii a demolarii / translatarii celor 7 monumente istorice ramase in picioare pe traseul diametralei Buzesti-Berzei, printre care Hala Matache. Prin decizia Curtii de Apel Bucuresti, demolarea / translatarea celor 7 monumente istorice ramane fara fundament juridic.
Este al 5-lea proces pe care „primarul care face totul legal” il pierde cu ONG-urile pe subiectul Buzesti-Berzei. In precedentele patru:
– pe 21.12.2010 Tribunalul Bucuresti a suspendat in dosarul 60056/3/2010 autorizatiile de desfiintare pentru Hotel Marna si Casa Radulescu; Primaria a emis ulterior autorizatii cu acelasi continut, fapt pentru care Asociatia Salvati Bucurestiul a depus plangerea penala 782/P/2011
– pe 19.01.2011 Tribunalul Bucuresti a suspendat in dosarul 62706/3/2010 autorizatia de desfiintare pentru imobilul din str. Cobalcescu nr. 60; Primaria a continuat demolarea, fapt pentru care Asociatia Salvati Bucurestiul va depune plangerea penala
– pe 12.04.2011 Tribunalul Bucuresti a anulat in dosarul 52450/3/2010 Planul Urbanistic Zonal Buzesti-Berzei
– pe 26.04.2011 Tribunalul Cluj a suspendat in dosarul 958/117/2011 Planul Urbanistic Zonal Buzesti-Berzei si autorizatia de construire 363/2009.
Sorin Oprescu spune că i se pun piedici „în plan politic” în ceea ce priveşte construirea bulevardului Uranus. „Probabil că prefectul (Mihai Atănăsoaei, n.r.) a simţit datoria să aibă câteva limbi de catifea pentru conducerea de partid şi de stat”, a mai spus edilul-şef.
Bulevardul Uranus, care este realizat pentru fluidizarea traficului, va face legătura între Piaţa Victoriei şi Palatul Parlamentului.
