Dacă aş răsturna un coş de gunoi aş da tot de urmele unor afaceri dubioase. Necum să am acces la contractele încheiate de primării şi instituţii ale statului. Sau dacă aş lua o listă a tuturor contractelor încheiate în baza unor licitaţii. Toate ascund aceleaşi afaceri grosolane ale membrilor PDL, ale travestiţilor acestora sau ale pupincuriştilor de partid, plătitori de comisioane. Ascult plângerile unor oameni de afaceri. Este şocant. Şi dezarmant. Ai senzaţia că am intrat în era mafiei democratice. Aparenţă de legalitate şi democraţie sub umbrela cărora oamenii puterii vămuiesc totul, şterpelesc din banii publici şi înfruntă cu tupeu pe toată lumea.
DNA-ul, o instituţie creată pentru combaterea corupţiei, s-a travestit în surdomuţi profilaţi pe arhive. Stă cu capul băgat în dosarele de acum patru-cinci-şase ani. Şi se face că lucrează. Cei de la DNA nu au ochi pentru afacerile lui Liviu Negoiţă făcute prin firme ale prietenilor săi de familie? A întrebat cineva cine strânge cashul din vămile României şi unde se predau genţile cu bani? A cerut DNA rezultatul investigaţiilor de mai multe luni asupra contrabandei cu legume, condusă de fraţii Sahin? Dar contrabanda de ţigări, cine o conduce? Mergi prin cartiere de periferie şi descoperi săli de sport de zeci de milioane. Pentru acelea sunt bani.
S-a descoperit şi şmecheria de a evita cheltuielile revoltătoare. Bunăoară, un puţoi de partid cumpără autoturisme de 5 milioane de euro şi le închiriază unei mari firme de stat. La Romgaz, de exemplu. Preţul chiriei este umflat. Aproape ca la avion. Dar intră pe costuri şi nu apare la capitolul investiţii. Ce poţi face? Să-i stârneşti pe sindicaliştii mânioşi care nu înţeleg nimic din aceste afaceri sofisticate? Să mergi la Parchet sau la Poliţie? Cu cine să vorbeşti? Unii investighează la ordin, ceilalţi conduc şi afacerile.
Să protestezi în faţa Parlamentului? Mitocanii te scuipă pe geam. Să te plângi la CEDO? Nu poţi din moment ce n-ai trecut prin infernul justiţiei române. Să te duci la Uniunea Europeană să te plângi că Videanu a dat construcţia unei parcări găştii lui Negoiţă? Who is Negoiţă? te va întreba funcţionarul lustruit care nu ştie de ţărănoiul cu zeci de milioane în afaceri personale. Cui să te plângi? Lui Traian Băsescu? Nu l-a pompat el pe Videanu? Nu l-a umflat el pe Negoiţă, lăsându-l să devină un fel de haiduc de cartier? Nu a închis el ochii la Blaga şi la Berceanu?
Ce-i de făcut? Nici emigrarea nu-i o soluţie. Votul celor agăţaţi de interese e mai puternic decât dreptatea. Decât legea şi nevoile oamenilor! Afacerile cu sălile de sport, cu pârtiile, cu terenurile defrişate sau mutate de la o instituţie la alta ascund cea mai nebună lume din care nu avem deocamdată nici o cale de ieşire.
Mă simt ca un prizonier condamnat într-o lume cu o singură lege. Supravieţuirea cu orice preţ!
