Răzvan Lucescu, file de istorie

Jucătorii români ară gazonul de pe „Stade de France” în lung şi-n lat. În lung este, totuşi, prea mult spus, fiindcă nu ies din jumătatea lor de teren. Românii se apără cu străşnicie, aşa cum o fac de mii de ani. Dacă pe stadion ar fi fost grâne şi fântâni, cu siguranţă că fotbaliştii titularizaţi […]

Jucătorii români ară gazonul de pe „Stade de France” în lung şi-n lat. În lung este, totuşi, prea mult spus, fiindcă nu ies din jumătatea lor de teren. Românii se apără cu străşnicie, aşa cum o fac de mii de ani. Dacă pe stadion ar fi fost grâne şi fântâni, cu siguranţă că fotbaliştii titularizaţi […]

Jucătorii români ară gazonul de pe „Stade de France” în lung şi-n lat. În lung este, totuşi, prea mult spus, fiindcă nu ies din jumătatea lor de teren. Românii se apără cu străşnicie, aşa cum o fac de mii de ani. Dacă pe stadion ar fi fost grâne şi fântâni, cu siguranţă că fotbaliştii titularizaţi de Răzvan Lucescu ar fi otrăvit grânele şi ar fi incendiat fântânile. Sau invers.

Chivu intră la sacrificiu, Săpunaru faultează de galben, Tamaş bubuie mingile, iar Pantilimon sare în picioarele atacanţilor francezi. Mijlocaşii şi atacanţii sunt şi ei fundaşi. Dacă regulamentul le-ar fi permis, aceştia ar fi fost şi portari. Zicu este timorat de atmosfera de pe stadion care nu seamănă nici cu cea de la Brăneşti, şi nici cu cea de la Mediaş. Totuşi, Zicu inventează două pase şi deschide jocul. Însă, imediat, colegii lui au grijă să-l închidă. Au venit să se apere, ce naiba?! Lucescu jr. este nemulţumit de faptul că Zicu nu ară şi el terenul şi-l schimbă. Daniel Niculae nu joacă nimic. Ciprian Marica rămâne pe banca de rezerve. Rădoi ară terenul. Bogdan Stancu nu realizează ce caută pe „Stade de France”. Ciprian Marica rămâne pe banca de rezerve. Daniel Niculae se autoaccidentează. Ciprian Marica intră pe teren, se demarcă excelent, îi pasează lui Săpunaru, iar mingea loveşte bara. Nu se poate. România trebuie să se apere, şi nu să atace. Aşa scrie în fişa postului şi în cărţile de istorie. Cociş ară terenul. Florescu îl imită. Ciprian Marica se demarcă, dar o face degeaba. Florescu se trezeşte cu mingea la picior şi, de teamă, trage la poartă.

Chivu, Tamaş, Raţ şi Săpunaru intră la sacrificiu. Pantilimon se face şi mai lung decât este. Rădoi, Cociş şi Florescu ară gazonul. Acesta, totuşi, nu cedează. Natural, Franţa înscrie. De două ori. Răzvan Lucescu îşi felicită jucătorii pentru efortul depus. Românii s-au apărat eroic, dar până la urmă au fost învinşi. Aşa cum s-a întâmplat de-atâtea ori de-a lungul istoriei. Adversarii le-au luat românilor punctele. Pe vremuri le luau aurul, grânele şi femeile. Şi tot eroi se chemau.

Pentru că punctele nu-i mai sunt de nici un folos, România are nevoie în continuare doar de eroi. Eroul este cel care munceşte şi nu gândeşte. Ciprian Marica trebuie să rămână pe banca de rezerve, iar Adrian Mutu trebuie lăsat acasă. Răzvan Lucescu trebuie să ducă istoria mai departe.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.