Decizia CCR privind neconstituţionalitatea procedurii privind adoptarea Legii educaţiei prin angajarea răspunderii Executivului a generat o reacţie uluitoare a Guvernului. Un guvern care deţine şi un record probabil unic în Uniunea Europeană: 16 acte normative infirmate de CCR în nici doi ani.
Guvernul nu renunţă la mult criticata lege pe care a emis-o
Într-un comunicat de presă, Ioana Muntean, purtătorul de cuvânt al Executivului, a precizat că Guvernul a luat act de decizia Curţii Constituţionale şi că aşteaptă motivarea acestei decizii. „După motivarea deciziei Curţii Constituţionale, Guvernul se va consulta cu Parlamentul privind procedura care se impune în cazul Legii Educaţiei Naţionale, având în vedere că suntem într-o situatie fără precedent, când o decizie a Curţii Constituţionale intervine în timpul derularii procedurii de angajare a răspunderii Guvernului în fata Parlamentului”.
Acest comunicat de presă este pur şi simplu uluitor. Faptul că guvernul consideră că se înregistrează „o situaţie fără precedent” denotă că, din punct de vedere legislativ-juridic, la Palatul Victoria incompetenţa este dusă la nivel maxim. Din două motive: sesizarea CCR făcută de preşedintele Senatului, Mircea Geoană, se referea exclusiv la procedura angajării răspunderii guvernului, şi nu viza legea pe fond; tocmai pentru că sesizarea viza procedura în sine, era firesc ca decizia să fie dată în timpul derulării procedurii de asumare, pentru a preveni o încălcare a Constituţiei.
Guvernul Boc, din greşeală în greşeală
Înainte de a fi ieşit public cu această declaraţie de presă, premierul Emil Boc şi bineînţeles ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, ar fi trebuit să-şi pună următoarea întrebare: ce s-ar fi întâmplat dacă decizia CCR ar fi venit după finalizarea procedurilor de asumare a răspunderii, adică după ce se dezbătea moţiunea de cenzură înaintată de Opoziţie, şi aceasta nu ar fi trecut. Răspunsul este simplu: abia atunci s-ar fi înregistrat o situaţie fără precedent, pentru că exista, din momentul înfrângerii moţiunii de cenzură, o lege legală, dar adoptată neconstituţional. Pentru rezolvarea unei ipotetice astfel de situaţii, nu ar fi existat nici o prevedere legislativ-constituţională.
Oricum, inclusiv decizia guvernului Boc de a-şi asuma răspunderea a reprezentat o eroare, din moment ce procedura de asumare din 2009 pe Legea educaţiei (altă variantă) a căzut şi ea la Curtea Constituţională. Nu a fost singura eroare a guvernului. Proiectul Legii educaţiei aflat în dezbatere la Senat (cameră decizională – n.a.) nu mai putea fi retras din circuitul legislativ. Retragerea poate opera doar la nivelul primei Camere, înainte de a intra în dezbateri în plenul acesteia. Toate acestea dovedesc fără tăgadă că la nivelul guvernului, incompetenţa este la ea acasă.
Record european pentru premierul Boc: 16 acte normative căzute la CCR
Prin decizia de miercuri a CCR, numărul actelor normative emise de Cabinetele Boc din decembrie 2008 şi până în prezent care au fost infirmate din punctul de vedere al constituţionalităţii se ridică la 16. Este un record în materie, neegalat până în prezent în vreunul dintre statele membre ale Uniunii Europene. De menţionat că majoritatea actelor normative căzute total sau parţial la CCR vizau domenii extreme de importante în ceea ce priveşte România. Remintim, au fost declarate parţial sau integral neconstituţionale, printre altele, legi de aprobare ale ordonanţelor de urgenţă privind statutul funcţionarilor publici, privind tăierile salariale şi cele referitoare la sistemul de pensii.
Consecinţele deciziei CCR de miercuri
Aberanta declaraţie a guvernului că urmează să se consulte cu Parlamentul după publicarea motivării deciziei CCR va rămâne doar la acest nivel: de declaraţie aberantă. În practică, vor continua dezbaterile la proiectul legii educaţiei aflată deja în proceduri parlamentare. Dezbateri care vor pune însă PDL într-o situaţie delicată atunci când proiectul va ajunge în plenul Senatului. Reprezentanţii principalului partid din coaliţia aflată la guvernare nu agrează foarte multe articole din proiectul aflat în dezbatere. Nu ne referim la articolele solicitate de UDMR, ci la mai multe articole „marca Funeriu” (cele extrem de criticate de cadrele didactice, de sindicate şi de mai multe ONG-uri), care au căzut la Senat. La ora actuală, raportul Putere-Opoziţie în Senat este pe muchie de cuţit: 69-67 (pentru trecerea unei legi organice cum este cea a educaţiei, sunt necesare 69 de voturi). Cum chiar şeful Comisiei de învăţământ de la Senat, PDL-istul Mihail Hărdău, nu agreează varianta Funeriu, şi, se pare că nu este singurul din PDL, este clar că s-ar putea ca legea să treacă într-o variantă mai apropiată de susţinerile Opoziţiei. Oricum, PDL nu poate să treacă legea în varianta pe care o doreşte, pentru că nu mai are sprijinul UDMR. Ar mai putea exista, în afara variantei trecererii legii într-o variantă mai apropiată de aspiraţiile Opoziţiei, şi cea în care PDL ar reuşi respingerea legii, după care ar urma să aştepte vacanţa parlamentară şi să emită o ordonanţă simplă cu o variantă a legii care să-i convină.
Nu în ultimă instanţă, decizia CCR poate produce ruperea relaţiilor dintre PDL şi UDMR, fruntaşii Uniunii acuzându-i deja miercuri pe judecătorii CCR propuşi de PDL şi preşedintele Traian Băsescu de luarea unei decizii de natură politică.
