Irlanda va cere UE şi FMI un împrumut de până la 100 de miliarde de euro, pentru salvarea economiei. „Voi reconmanda guvernului să aplicăm pentru un program de asistenţă şi să deschidem negocierile formale. Cu siguranţă nu va fi vorba de 100 de miliarde de euro”, a declarat ministrul irlandez de Finanţe, Brian Lenihan, citat de „The Telegraph”. „The Sunday Times” scria că împrumutul care ar putea fi acordat Irlandei va ajunge la 130 de miliarde de euro, peste cel de 110 miliarde acordat, în primăvară, Greciei.
Irlanda a fost forţată să se împrumute de către partenerii din UE, pentru a da o speranţă statelor vunerabile din zona euro că presiunea exercitată de pieţele financiare asupra lor se va reduce.
Lenihan a spus că statul cheltuieşte cu 19 miliarde de euro mai mult decât obţine din venituri şi taxe şi că, în aceste condiţii, nu poate face faţă dobânzilor ridicate de pe pieţele internaţionale.
Irlanda, recucerită de urmaşii protestantului Cromwell
Nu mai puţin de 30 de experţi ai UE şi FMI se află în Iralnda pentru a studia datele economice oficiale şi planificarea cheltuielilor pentru următorii ani. Delegaţia este cazată într-un hotel de lux din Dublin şi beneficiază de măsuri de securitate extreme, deoarece sindicatele au ameninţat cu organizarea unor proteste nemaivăzute de zeci de ani, dacă guvernul va mări impozitele şi va reduce salariile, la cererea FMI.
Ura irlandezilor faţă de Comisia Europeana a crescut după ce un oficial de la Bruxelles a numit împrumutul pentru Irlanda drept „pachetul Oliver Cromwell”, Lordul Protector al Angliei, care a cucerit Irlanda catolică în 1649. „FMI şi guvernul au creat o situaţie din care se va ieşi pe spinarea celor slabi, bolnavi, vulnerabili şi muncitori”, spune preotul catolic Sean Healy, liderul grupului Justiţie Socială, citat de „The Telegraph”.
Guvernul a avut o reuniune de urgenţă, duminică, pentru a stabili măsurile de austeritate, în lipsa cărora nu pot începe negocierile cu UE şi FMI. Organismele financiare vor impune Iralndei să-şi majoreze în mod dramatic taxele impuse companiilor, aflate acum la cea mai redusă valoare din UE, să majoreze şi taxele impuse populaţiei şi sa reduca cheltuielile bugetare. Se speculează si reducerea salariului minim cu un euro, pana la 7 euro pe oră. Guvernul estimează că îşi va reduce cheltuielile cu 13 miliarde de euro, până la finalul lui 2014.