După ce, marţi, deputaţi din Parlamentul din Crimeea a proclamat, cu 78 de voturi din 81, independenţa peninsulei faţă de Ucraina, etapă prealabilă înaintea referendumului de la 16 martie, care ar conduce la realipirea acesteia la Rusia, jurnaliştii aflaţi în zonă sau în afara ei vorbesc despre faptul că, împotriva tuturor aparenţelor, acest lucru înseamnă în realitate ataşarea Peninsulei respective la Rusia. Din această perspectivă, ziarul parizian „Le Monde” nota ieri că, „în mod cert, Crimeea va deveni a 84-a provincie a Federaţiei Ruse. Totul este pregătit cu mare grijă din Moscova, unde deputaţii din Duma de Stat au prevăzut ca, la 21 martie, să examineze un text de lege care autorizează Federaţia să înglobeze un teritoriu străin în caz de „sincopă” a statului de care depinde”. ( …) „Putin a sfidat în mod clar occidentalii. Frontierele au fost modificate sub nasul lor şi cu propriile lor argumente, când însăşi paralela cu Kosovo nu are niciun sens”. În context, se aminteşte că Transnistria, din R. Moldova, Abhazia şi Osetia de Sud, în Georgia, şi în curând Crimeea, din Ucraina, sunt „găuri negre”, fără statut juridic, uşor de destabilizat atâta vreme cât trăiesc cu o economie gri şi crimă organizată.
În paralel cu cele de mai sus se remarcă şi că tensiunea dintre Moscova şi Washington a crescut extraordinar de mult, între cele două părţi dialogul este unul al surzilor, dar numeroşi analişti cred că în culise acestea negociază la sânge o soluţie, care, după toate aparenţele, va merge în direcţia separării peninsulei Crimeea de Ucraina şi că se discută foarte dur o formulă în care se poate realiza acest lucru. Dar, dincolo de opinii, este de semnalat că, miercuri dimineaţă, Agenţia France Presse a transmis că armata ucraineană nu va interveni pentru a împiedica ataşarea Peninsulei Crimeea la Rusia, întrucât ea a ales să apere frontiera ei de Est, după cum a declarat preşedintele interimar Olexandr Turcinov. „Cuvintele şefului statului ucrainean par să confirme că pierderea acestei peninsule ucrainene separatiste apare din ce în ce mai inevitabilă”, notează, în context, agenţia France Presse. „Nu ne putem angaja într-o operaţiune militară în Crimeea, într-un atare caz noi vom lăsa descoperită frontiera de Est, iar Ucriana nu va fi protejată, militarii ruşi aflaţi acolo contează”, a declarat Turcinov într-un interviu acordat AFP. El a apreciat că referendumul este o „farsă” hotărâtă în „birourile de la Kremlin”, iar „militarii ruşi” vor umple „procesele-verbale cu cifre false”. El a acordat interviul respectiv la capătul unei şedinţe furtunoase a Consiliului de securitate naţională şi de apărare al ţării în care, între altele, s-a decis ca armata să nu intervină în actualul context foarte încordat din Crimeea.
Cum se cunoaşte, în Occident nu contenesc declaraţiile şi luările de poziţie prin care se condamnă ilegalitatea referendumului din Crimeea, se denunţă ca fiind ilegală eventuala realipire a acestei la Rusia, aşa cum au reafirmat cancelarul Angela Merkel şi, miercuri, la prânz, Uniunea Europeană, Franţa ameninţă cu noi sancţiuni înpotriva Moscovei, preşedintele Barack Obama îl primeşte la Casa Albă pe premierul interimar ucrainean Arseni Iaţeniuk spre a dovedi că Statele Unite recunosc şi sprijină noile autorităţi de la Kiev, secretarul de Stat John Kerry îşi continuă seria de consultări cu omologul său rus Serghei Lavrov, iar în timpul ăsta Vladimir Putin merge inflexibil mai departe cu scenariul său. Atât la Moscova, cât şi la Simferopol se evocă insistent precedentul creat de independenţa Kosovo, stat recunoscut de ONU şi de alte ţări ale lumii, justificându-se astfel demersul lor ca fiind unul conform dreptului internaţional. De altfel, Moscova a profitat spre a întoarce exemplul Kosovo împotriva Vestului, amintind că, la ora respectivă, Curtea Internaţională de Justiţie a considerat că „o declaraţie unilaterală de independenţă a unei părţi a unui stat nu violează nicio normă de drept internaţional”.
În contextul de mai sus aş mai reţine o foarte interesantă opinie împărtăşită revistei „L’Express” de istoricul francez Jean-Francois Soulet, profesor universitar emerit, autorul volumului „Histoire de L’Europe de l’Est”, potrivit căruia, prin realipirea Crimeei la Rusia, i se aduc lui Putin alte sectoare pe platou, dat fiind că acest teritoriu nu este prima lovitură a lui şi, probabil, nici ultima. Întrebat ce alte regiuni ar putea fi avute în vedere, istoricul francez a răspuns astfel: „Ne-am putea teme îndeosebi pentru Moldova şi regiunea care se numeşte Transnistria. După 1992, această parte a Moldovei trăieşte ruptă total de teritoriul respectiv”.
