Dosarul ”Microsoft”

Era clar, de la bun început, că dosarul ”Microsoft”, dacă ar fi fost dus până la ultimele sale implicaţii, ar fi dezvăluit şi complicitatea SRI în derularea operaţiunilor frauduloase. Era clar, de asemenea, că DNA nu avea libertatea de a merge până la capătul firelor investigaţiilor sale.

Mai puţin clar a fost faptul că voinţa care a cerut deschiderea urmăririlor penale în acest dosar a fost aceea a lui Traian Băsescu, care avea nevoie de o lovitură anti-PSD pentru campania prezidenţială din 2014, lovitură care ar fi jucat în favoarea Elenei Udrea.

SRI a răspuns prin câteva mutări ce, la început, au putut părea surprinzătoare: urmărirea penală a fratelui preşedintelui şi arestarea unui ministru PDL implicat în afacerea ”Microsoft”, de altfel singurul ministru condamnat, mai apoi.

Următoarea implicare a SRI a avut loc prin tergiversarea dosarului iniţial. Trebuia să se ajungă la prescrierea faptelor celor 7 miniştri implicaţi în urmărirea penală. Altminteri, exista riscul ca, odată condamnaţi, cei 7 să procedeze precum Gabriel Sandu, ajuns la puşcărie: să denunţe, în clar, implicarea SRI.

DNA a avut grijă ca marea corporaţie americană să nu fie învinuită nici măcar cu… un buchet de flori: mituitorul nu avea nici o vină că mituiţii s-au lăsat corupţi!!

Nu şi-a dat seama Băsescu ce consecinţe indezirabile vor rezulta din acest dosar? Şi-a dat seama, dar a fost convins că SRI va şti să gestioneze riscurile. Nu i-a trecut prin cap că SRI va gestiona dosarul în contra intereselor sale: Gabriel Sandu, Cocoş, Pinalti etc.

Generalul Coldea a fost oripilat când şi-a dat seama că acest dosar avea menirea de a o alimenta pe Udrea cu muniţie electorală în campania electorală din 2014 şi a întors toată tărăşenia în contra Udrei, protejându-şi apropiaţii: Florică şi Pescariu.

Această trădare coldistă a intereselor băsiste a produs unde de şoc multiple: a compromis şi şansele lui Ponta, şi şansele Elenei Udrea în alegeri, l-a turbat pe Ghiţă (ceea ce avea să ducă, ulterior, la căderea lui Coldea), a făcut clară protecţia pe care DNA o acordă marilor corporaţii şi a scos la iveală statul-zebră din România, o ţară în care statul de drept este paralizat de mai multe state paralele: SRI-DNA, SPP-Direcţia de Operaţiuni Speciale a Poliţiei, CSM-Inspecţia Judiciară-ÎCCJ, SIE-DIICOT etc.

80 de persoane cu funcţii politice, majoritatea din PSD, au avut interceptări telefonice (pe mandat), fix în perioada campaniei pentru alegerile prezidenţiale din 2014, fiind urmărite în dosarul ”Microsoft”, deşi faptele se prescriau chiar în octombrie, în plină campanie electorală pentru că cineva a avut nevoie de acest act de spionaj politic.

Dacă nici acesta nu este un motiv de revocare a şefei DNA, înseamnă că statul paralel (cu legea) n-a existat la ora aceea!, după cum nici Codruţa Kovesi nu există: este doar o legendă…

Dosarul ”Microsoft” n-a fost deschis spre a fi finalizat. Obiectul său de interes a fost strict politic. Pe drum, s-a schimbat vectorul politic într-un sens nedorit de voinţa care l-a deschis. Acum, a fost clasat chiar de către DNA pentru prescrierea faptelor. Adică, măi proştilor, faptele au existat, n-a fost dosar politic, dar s-au prescris. Dar să nu înţelegeţi voi că noi, DNA, am fi tergiversat dosarul în aşteptarea prescrierii, căci, uite, faptele erau prescrise chiar când noi am deschis dosarul!

Adevărul juridic este că faptele se vor prescrie abia în 2019! Dar Codruţa n-avea nevoie de scandalul prescrierii în acel an: dacă în acel an se va hotărâ să candideze la prezidenţiale?!