Cercetarea științifică are metodologii riguroase pentru a elimina influența dorințelor asupra gândirii. În orice alt domeniu, efectele dorințelor asupra gândirii (wishfull thinking) sunt majore.
Această puternică forță sufletească, dorința, poate crea chiar și mitologii de foarte durabilă persistență. așa este deja tradiționala convingere că ar fi extraterestre toate obiectele zburătoare (sau aparent zburătoare) a căror identitate reală nu a fost stabilită încât N-ul din expresia OZN (obiecte zburătoare neidentificate) devin I (identificate) fără ca expresia să devină OZI. Wishfull thinking nu pune mare preț nici pe logică, nici pe metodologiile obiectivării științifice.
Dar locul omenesc în care wishfull thinking face cele mai mari ravagii este lumea politicii. Din dorința de a nu jigni Biserica, în ultimii ani românii au acceptat să pună un instrument secular (referendumul) la dispoziția unei voințe religioase cu privire la căsătorie. Nimic nu putea împiedica Biserica încă două mii de ani să nu consacre căsătoriile homosexuale. Dar Biserica a dorit ca aceste căsătorii să nu fie recunoscute nici de statul secular. Și românii s-au supus fără să-și dea seama că, în felul acesta, se încalcă principiul separației Stat – Biserică.
Se pregătea statul nostru secular să recunoască, oare, căsătoriile homosexuale? Nicidecum. Atunci, de unde urgența unui referendum în contra unei asemenea evoluții legislative? Totul a intrat în ceața amestecului de dorință și rațiune atunci când separația Stat – Biserică a fost încălcată fără ca opinia publică, un pic mai cultă și mai democratică, să reacționeze.
„Miracol” poate fi considerat rezultatul referendumului (invalidarea sa). A fost una din acele împrejurări (providențiale) când premodernitatea mentalităților noastre a lucrat modern. Neconștient modern, dar nu mai puțin… democratic.
Cum le ziceți matale bibicule mai rar! Că dacă ne luăm după faptul că majoritatea analizelor dumneavoastră au fost greșite, v-ați confruntat abitir cu fenomenul pe care îl descrieți.