Poezia, subiect de târg și festival în București

Muzeul Național al Literaturii Române din București organizează cea de-a XI-a ediție a Târgului Național al Cărții de Poezie și a XII-a ediție a Festivalului Internațional de Poezie București

De (R.C.)
Poezia, subiect de târg și festival în București

Muzeul Național al Literaturii Române din București organizează cea de-a XI-a ediție a Târgului Național al Cărții de Poezie și a XII-a ediție a Festivalului Internațional de Poezie București

Muzeul Național al Literaturii Române din București va organiza, în perioada 12 – 18 septembrie 2022, cea de-a XI-a ediție a Târgului Național al Cărții de Poezie și a XII-a ediție a Festivalului Internațional de Poezie București (FIPB).

Publicul din Capitală, precum și turiștii români și străini sunt invitați să participe la lecturi publice, proiecții de filme, expoziții de artă vizuală, recitaluri ale unor actori celebri, spectacole de teatru, concerte de muzică, performance-uri și programe experimentale de artă digitală și noile media, în confluență cu scrierea creativă contemporană.

Ediția din acest an a festivalului are ca motto un vers din piesa Prometeu înlănțuit a lui Eschil: „Surâsul inumerabil al valurilor”. Argumentul alegerii acestui vers îl oferă scriitorul și traducătorul Dinu Flămând, directorul artistic al festivalului: „Fernando Pessoa, patronul perpetuu al întâlnirilor internaționale de poezie de la București,  cita deseori un fragment din marele atenian Eschil: «Surâsul inumerabil al valurilor…». Considera că este cel mai frumos vers scris vreodată, poate fiindcă această mișcare neostoită a valurilor este și ritmul timpului în care se amestecă viețile noastre de clipe numărate, dar ca părți componente din viața lumii,  ca un zâmbet rostogolit infinit. Orizontul zilei de azi nu e tocmai senin: noi războaie, noi calamități, noi confiscări de putere în numele celor mai brutale vanități și instincte care ignoră forța imensă a Universului. Și surâsul impersonal al timpului… Oare Antropocenul știe secretul valurilor și importanța surâsului? Lăsați să vină poeții, ca valurile, ascultați-i!”.

Programul festivalului cuprinde lecturi publice susținute de poeți din Argentina, Brazilia, Bulgaria, Franța, Georgia, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Marea Britanie, Republica Moldova, Peru, Polonia, România, Serbia, Spania, Turcia și Ungaria. Pe lângă lecturi publice, vor avea loc întâlniri cu editori și traducători din Bulgaria, Italia și Grecia, vor fi vernisate trei expoziții de artă plastică și fotografie, care au ca temă diversitatea și care iau pulsul actualității, punând în legătură arta și literatura, se vor proiecta două filme documentare (Distanța dintre mine și mine, despre poeta Nina Cassian, în regia Monei Nicoară, după o idee de Ada Solomon, și Bukovina – Țara Oamenilor Fagi, Țara Unirii Adevărate, în regia lui Florin Kevorkian), vor fi organizate nouă concerte de muzică clasică, jazz și folk, precum și recitaluri ale unor actori români îndrăgiți de public: Horațiu Mălăele, Ioana Crăciunescu, Răzvan Vasilescu, Simona Măicănescu și Marius Bodochi.

Vor susține lecturi publice peste 85 de poeți români din întreaga țară și peste 35 de poeți din străinătate, care vor oferi o perspectivă de ansamblu asupra fenomenului poetic contemporan. Poeți consacrați la nivel național și/sau internațional vor fi prezenți în cadrul festivalului alături de poeți debutanți pentru a crea un spațiu de dialog între generații, culturi și geografii literare diferite, realizând astfel o hartă cât mai extinsă a limbajului actual prin care poezia este redată la nivel global.

La ediția din acest an, au fost introduse evenimente noi, printre care cel mai important este Jeudi de la Francophonie, dedicat sărbătoririi poeziei, culturii și valorilor francofoniei, a diversității și bogăției pe care aceasta o oferă întregii lumi, eveniment realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei, Biroul Europa Centrală și Orientală – AUF ECO, Grupul Ambasadelor, Delegațiilor și Instituțiilor Francofone din România – GADIF, Ambasada Franței în România și Institutul Francez.

Alte două elemente inedite ale acestei ediții sunt serile dedicate celor mai bune volume de debut din ultimii doi ani, precum și poeziei feministe.

În cadrul celei de-a XI-a ediții a Târgului Național al Cărții de Poezie, vor fi invitate cele mai reprezentative edituri care publică poezie pentru a organiza lansări de carte și dezbateri.

 

Distribuie articolul pe:

1 comentariu

  1. ,,Poet nebun, ce vorbe mai îndrugi…,,
    Ultimul bal”, de Adrian Păunescu (1943-2010) Un poem precum un trist şi înfricoşător testament
    14.03.2017 23:556102 vizualizari1 comentariu
    „Ultimul bal”, de Adrian Păunescu (1943-2010) Un poem precum un trist şi înfricoşător testament

    „În loc să fim o ţară numai fraţi,/Şi uniţi, în noua epocă barbară,/C-am fost, în viaţa noastră, blestemaţi/S-ajungem chiriaşi, la noi în ţară./Din tot ce facem, nu avem nimic,/Ne macină străine interese,/Făina noastră n-are spor nici pic,/Nici pâine în cuptor nu ne mai iese./Trăim acelaşi tragic simţământ,/Sub politicieni şi sub contabili,/Că noi, ca neam, avem destinul frânt/Şi suntem de prisos şi nerentabili,/Umili, ne cerem scuze de la toţi,/Că nu ne-au chinuit destul în viaţă,/Şi ne conduc nişte fanarioţi,/Ce pe cei mici trădarea îi învaţă./Poet nebun, ce vorbe mai îndrugi,//De zici că eşti din neam ce nu se lasă,/Când am ajuns în ţara noastră slugi,/Şi suntem cerşetori la noi acasă?/Şi vii şi morţi, amestecaţi, acum,/Dispuşi să emigreze se arată,/Mormintele se pregătesc de drum,/În România deromânizată./Sus-puşii nu mai au nimica sfânt/Ca pe o cravată, jurământu-şi schimbă,/Nu mai avem nici fabrici, nici pământ,/Vorbim şi limba noastră-n altă limbă./Şi-acum se-aude clopotul fatal,/Vin vremuri de urgie şi de grindeni/Şi este seara ultimului bal,/Din zori, vom fi români de pretutindeni./Probabil, mâine-aici va fi pustiu/Şi toţi în pribegie vom porni-o,/Drum bun, popor pierdut la un pariu,/Adio, mamă patrie, adio…!”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.