BIEFF 2016 sparge tiparele proiecţiei de cinema cu artă vizuală transpusă pe marile ecrane
Festivalul Internaţional de Film Experimental Bucureşti îşi schimbă locul în calendarul evenimentelor culturale, odată cu cea de-a şasea ediţie, care va avea loc între 14 şi 20 martie.
Noua ediţie BIEFF invită publicul la o negociere a graniţelor cinema-ului, printr-o selecţie bogată în creaţii ce provin din zona de intersecţie între cinema şi artele vizuale şi prin expunerea a numeroşi artişti vizuali proeminenţi, ale căror lucrări sunt îndeobşte prezentate în muzee şi galerii de artă şi doar rareori în săli de cinema.
Punctul central al acestei abordări îl constituie parteneriatele unice în România cu Berlinale Forum Expanded şi cu Oberhausen International Short Film Festival, care oferă cinefililor români ocazia rară de a vedea o selecţie de titluri din progamele acestor festivaluri, inclusiv cele mai recente creaţii ale lui Anton Vidokle, fondatorul platformei editoriale şi arhivei e-flux (una dintre cele mai mari comunităţi pentru arta contemporană), Pierre Huyghe şi ale lui Bjorn Melhus.
Competiţia internaţională BIEFF revine sub forma a şase programe construite în jurul a şase teme menite să intrige şi să aprindă imaginaţia publicului: Digital Dystopias, Journeys Into the Subconscious, Transgressive Bodies, Urban Rituals, The Artist Is Present, Danger Is My Business.
Dear Director de Marcus Lindeen, o peliculă despre căutarea identităţii
Cele mai bune scurtmetraje ale anului 2015, premiate cu aur în festivalurile de prim rang ale lumii (Cannes, Veneţia, Berlin, Clermont-Ferrand), vor putea fi urmărite în cadrul proiecţiei-eveniment Golden Shorts, iar filmele create exclusiv de artişti vizuali vor fi aduse în faţa publicului din Bucureşti în sălile de cinema în cadrul programului Films by Visual Artists, susţinut de celebrul Oberhausen International Short Film Festival.
În 2016 BIEFF continuă o colaborare unică în ţară, cu celebrul Festival Internaţional de Film Rotterdam, care aduce în capitală un program tematic inedit: You Run Through My Veins – o proiecţie dedicată familiei şi puterii memoriei. Programele de tradiţie cu care BIEFF şi-a obişnuit spectatorii nu vor lipsi nici ele. Astfel, în cadrul Programului Special Quinzaine des Réalisateurs, cinefilii se vor întâlni cu un film de excepţie din cadrul celebrei secţiuni a festivalului de la Cannes.
Popularul program de film-dans va fi prezentat pentru al doilea an consecutiv în colaborare cu festivalul Cinedans – Dance on Screen Festival Amsterdam, având tematica Intimacy and Technology, iar Experimentat in Romania va prezenta cele mai noi provocări ale regizorilor şi artiştilor vizuali români de a testa limitele limbajului cinematografic. Publicul tânăr se va putea familiariza cu creaţia experimentală în cadrul proiecţiilor de matineu, reunite sub tema Rebel Without a Cause.
Scurtmetrajele câştigătoare la Locarno şi Rotterdam din programul BIEFF 2016 deschid porţile subconştientului.
Cea de-a şasea ediţie BIEFF aduce în Capitală câştigătorul Tiger Award la Rotterdam 2015 şi cele mai provocatoare scurtmetraje din competiţia aceluiaşi festival, în cadrul secţiunii You Run Through My Veins.
„Filme din programul You Run Through My Veins conturează natura profund contradictorie a legăturilor noastre afective, care, pe de o parte, ne hrănesc, ne protejează şi ne susţin în evoluţia noastră, în timp ce, pe de altă parte, ne pot limita libertatea personală şi impulsul natural de a explora viaţa, prin modele de comportament şi de gândire mai mult sau mai puţin conştiente, dar adânc imprimate în propriul psihic”, explică Adina Pintilie, curatorul selecţiei BIEFF.
Human Mask, un film de Pierre Huyghe
Greetings to the Ancestors, câştigătorul Tiger Award 2015, regizat de Ben Russell – o mostră de etnografie psihedelică –, combină elemente de documentar, etnografie şi cinema oniric, pentru a ilustra fluiditatea frontierelor conştiinţei. Camera de filmat este fie angajată antropologic în cadrul ceremoniei de inducere a transei a Congregaţiei Jericho, fie urmăreşte vindecători care descriu vise induse de halucinogenul African Dream Root, deschizând pentru spectator o cale către lumea invizibilă şi puterea divină a viselor.
În Time and Place, a Talk with My Mom, Martijn Veldhoen îşi îndreaptă camera de filmat către povestea vieţii mamei sale, într-un experiment cinematografic unic, ce reconstituie cincizeci de ani din viaţa acesteia. Dincolo de istoria familiei, suntem martorii furtunoaselor schimbări culturale şi sociale ale anilor ‘60-‘70 (lupta pentru libertatea de expresie, primele printuri pornografice) redate cu măiestrie prin reconstituiri vizuale originale.
Un spaţiu intim, în care nota profund personală se contopeşte cu condiţia umană în genere, este creat de Nina Yuen, în Raymond, un aşa-zis monolog al tatălui artistei. Naraţiunea percutantă din punct de vedere vizual se deplasează liber şi jucăuş de la reminiscenţe ale copilăriei tatălui la amintirile autoarei, ca bebeluş.
Proiecţia este rezultatul unei colaborări unice în România cu Festivalul de la Rotterdam şi este susţinută de Ambasada Regatului Țărilor de Jos.
Journeys into Subconscious, o nouă secţiune tematică în competiţia internaţională BIEFF, prezentată cu sprijinul Ambasadei Suediei şi al Forumului Cultural Austriac, invită spectatorii la introspecţie asupra straturilor profunde ale minţii, dezvăluind ce sălăşluieşte în spaţiul palpitant al ideilor conflictuale şi extreme, al dorinţelor puternice şi traumelor aflate în stare latentă.
Greetings to the Ancestors de Ben Russell
Câştigător al premiului Cinema & Gioventù la Festivalul Internaţional de Film de la Locarno 2015, filmul lui Marcus Lindeen, Dear Director, este o creaţie captivantă care vorbeşte despre căutarea identităţii. În 1980 cântăreaţa de jazz Kazzrie Jaxen a avut parte de o experienţă care i-a schimbat complet viaţa: în timp ce urmărea filmul From the Life of Marionettes, absorbită de cinematografia lui Ingmar Bergman, plină de dualitate şi de identităţi fragmentare, ea şi-a dat seama că era un „geamăn supravieţuitor”, singurul copil născut dintr-o sarcină de gemeni.
Freud and Friends de Gabriel Abrantes va putea fi vizionat la BIEFF la o lună după premiera sa în cadrul Berlinale 2016. Regizorul „Herner Werzog” relatează dintr-un laborator, unde merge să îl observe chiar pe G. Abrantes, acesta din urmă oferindu-se voluntar pe post de cobai prietenei sale, om de ştiinţă implicat în experimente pentru citirea gândurilor. Pătrunderea în mintea cobaiului ţinteşte de fapt nu doar expunerea unor frici sau dorinţe individuale, ci obsesia culturii media pentru frumuseţe şi sex, precum şi eterna frică de angajament.
Premiat cu Menţiunea Specială în cadrul debutului său de anul trecut la Quinzaine des Réalisateurs de la Cannes, The Exquisite Corpus, realizat de Peter Tscherkassky, are ca material şi bază tematică imagini erotice culese din surse variate. Regizorul foloseşte tehnicile de manipulare a materialului analog pentru a-şi cufunda spectatorii în detaliile vizuale al visului erotic al oricărui pasionat al celuloidului.
My Mommy, regizat de artistul FALCK, înfăţişează o cameră goală, fără decor, în care două femei de vârsta a doua interpretează o scenă sfâşietoare despre abuzul unui copil. Mărturia se transformă în reconstituire, iar pe măsură ce exerciţiul psihologic este reluat, spectatorul e atras tot mai adânc în starea experienţială a neputinţei victimei. În final, catharsis-ul simţit de victimă şi agresor se dezvăluie ca având o răspândire mult mai semnificativă: printr-o simplă mişcare de panoramare a camerei ni se transmite un mesaj puternic despre transferul (involuntar) al traumei de-a lungul generaţiilor: de la victimă la copilul său.
Time and Place a Talk with My Mom de Martijn Veldhoen
În program:
Mondial 2010, de Roy Dib – Teddy Award la Festivalul de la Berlin 2014
Undress Me, de Victor Lindgren – Teddy Award la Festivalul de la Berlin 2013
Noah, de Walter Woodman & Patrick Cederberg – Grand Prix şi Premiul Publicului în Lab Competition la Festivalul de la Clermont-Ferrand 2014
Questions to My Father, de Konrad Mühe – Menţiune Specială la Festivalul de la Berlin 2011
You and Me, de Karsten Krause – Prize of the Cinema Jury la Festivalul de la Oberhausen 2010
Florentina, de Eva Pervolovici
Festivalul Internaţional de Film Experimental Bucureşti este susţinut de: Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN), Forumul Cultural Austriac, Goethe-Institut, Ambasada Suediei, Institutul Francez, Institutul Cervantes, Le Fresnoy – Studio National des Arts Contemporains, Universitatea Naţională de Arte, Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică.
Să revenim la oile noastre!
Transilvania Film aduce pe ecranele cinematografelor din România Despre oameni şi oi / Rams, o tragi-comedie islandeză despre doi fraţi care nu şi-au mai vorbit de patru decenii. Filmul regizat de Grimur Hakonarson a câştigat Un Certain Regard, la Cannes Film Festival 2015 şi Premiul Publicului la TIFF 2015.
Într-o vale izolată din Islanda, Gummi şi Kiddi trăiesc unul lângă celălalt, împărţind o turmă de oi de rasă pură, considerată una dintre cele mai bune din ţară. Cei doi sunt premiaţi constant pentru berbecii lor. Cu toate că împart pământul şi stilul de viaţă, fraţii nu şi-au mai vorbit de patru decenii. Atunci când o boală incurabilă (scrapie – o afecţiune a sistemului nervos) infectează turma lui Kiddi, toată valea este ameninţată, iar autorităţile decid să eutanasieze animalele pentru a opri răspândirea. Însă fraţii nu pot accepta asta aşa că luptă, Kiddi cu puşca, Gummi cu mintea, să îşi salveze animalele.
“O nouă dovadă că cinematografia islandeză (a) există şi (b) are o aromă inconfundabilă de nebunie amestecată cu tandreţe.” (AV Club)
Cei doi fraţi din Oameni şi oi
Backgroundul de film documentar al regizorului islandez îşi spune cuvântul într-o poveste simplă, dar extrem de emoţionantă, născută din încăpăţânarea care îi caracterizează pe fermierii islandezi. Viaţa bărboşilor mucaliţi se desfăşoară previzibil, într-o apropiere simbiotică cu prietenii şi partenerii lor de viaţă, oile. Hakonarson povesteşte că ideea filmului a plecat din propria experienţă cu oamenii din zonele rurale din Islanda. Părinţii lui fuseseră crescuţi la ţară, unde regizorul a lucrat vară de vară până la vârsta de 17 ani, timp în care şi-a format o sensibilitate pentru genul de poveşti, personaje şi limbaj vizual specifice Islandei rurale.
„Conflictele dintre vecini sunt foarte obişnuite în Islanda rurală. Eu personal ştiu multe exemple de vecini care s-au certat şi apoi nu şi-au mai vorbit timp de decenii. De cele mai multe ori chiar uită de la ce s-au luat. Islandezii sunt oameni încăpăţânaţi şi autonomi, vor să fie propriii stăpâni şi n-au încredere în nimic care vine din exterior. E acolo un filon de gândire independentă care uneori sfidează logica”, spune regizorul şi scenaristul Grimur Hakonarson.
Sigurður Sigurjónsson şi Theodór Júlíusson, actori celebri în Islanda, îi interpretează pe Gummi şi Kiddi şi criticii îi aplaudă în egală măsură. Amândoi câştigă Premiul FIPRESCI pentru cel mai bun actor, la Palm Spring IFF 2016. Faptul că cei doi sunt atât de credibili în rolurile de fermieri de generaţii se datorează perioadei dinaintea filmării, când s-au făcut repetiţii intense cu oile. Castingul organizat pentru oi a fost o aventură în sine care a necesitat ceva pregătire şi grijă, îşi aminteşte regizorul. « Cele mai frumoase amintiri le am din perioada de preproducţie, când am ţinut audiţii pentru oi », povesteşte el.
“Absurdul nordic, patosul chaplinesc şi peisajele tulburătoare sunt doar o parte din şarmul filmului semnat şi scris de Hakonarson, de fapt o poveste inteligentă despre diverse tipuri de pierderi”, scrie Wall Street Journal.
Rams, O saga islandeză
Născut în 1977, Grimur Hakonarson a absolvit FAMU – Film Academy of Performing Arts, Praga, în 2004. Filmul lui de licenţă, Slavek the Shit, despre un paznic de toaletă publică din Praga cu ghinion în amor, a fost şi primul care s-a bucurat de atenţie internaţională. A fost selectat în secţiunea Cinefondation a festivalului Cannes 2005, unde a câştigat 12 premii, plus un Silver Hugo la Festivalul Internaţional de Film de la Chicago.
Al doilea film, Wrestling, despre doi wrestleri homosexuali care trebuie să-şi ascundă relaţia în Islanda rurală, a avut premiera la festivalul de la Locarno, în 2007, şi este cel mai de succes scurtmetraj din Islanda, cu 25 de premii la activ în festivaluri din toată lumea.
Au urmat comedia fantastică Summerland (2010) şi documentarul A Pure Heart (2012) despre viaţa unui preot dintr-un orăşel din Islanda. Despre oameni şi oi a fost filmat de Sturla Brandth Grøvlen, câştigătorul Ursului de argint la Berlin pentru filmul Victoria, pe o cameră digitală Arri Alexa. “Practic, am vrut să arate ca şi cum a fost filmat pe peliculă. Am fi lucrat pe 35mm dacă aveam banii”, recunoaşte Hakonarson.
Filmul va rula din 26 februarie pe marile ecrane.
În prima săptămână filmul va rula în: Bucureşti, Cluj Napoca, Constanţa, Braşov, Bârlad, Piteşti, Târgu Mureş.
“Muntele magic”, la Festivalul de Cinema de Animaţie din Catalonia
Institutul Cultural Român de la Madrid susţine participarea regizoarei Anca Damian la cea de-a XX-a ediţie a Festivalului Internaţional de Cinema de Animaţie din Catalonia, ce se desfăşoară în perioada 25-28 februarie în Lleida. Realizatoarea va prezenta cel mai recent film al său, Muntele magic, iar în data de 26 februarie va susţine o conferinţă despre procesul creativ în filmele de animaţie în contextul în care documentarul de animaţie câştigă tot mai mult public.
Muntele magic, o producţie Franţa-România-Polonia, prezintă povestea disidentului Adam Jacek Winkler, un polonez refugiat politic la Paris, care a luptat în Afganistan alături de mujahedini împotriva Armatei Roşii. Urmărind destinul lui Winkler, o poveste în acelaşi timp tragică şi sensibilă, uneori burlescă, pelicula se centrează pe tensiunea dintre destinul individual şi istorie.
Filmul este realizat într-un stil postmodern, cu o multitudine de tehnici vizuale, decupaje de hârtie, desen animat, fotografie şi film. Al doilea lungmetraj de animaţie al regizoarei, docudrama Muntele magic, s-a bucurat de succes atât la festivalurile de film documentar, obţinând Premiul pentru cel mai bun film est-european la precedenta ediţie a Dok Festival din Leipzig, cât şi la cele de animaţie, fiind distins cu Menţiunea Specială la Festivalul Internaţional de Animaţie de la Ottawa.
În Spania, filmul a fost selectat la Festivalul Internaţional de Film de la San Sebastián din 2015 şi a fost distins cu Premiul ANIMAFICX pentru cel mai bun film de animaţie la Festivalul Internaţional de Film de la Gijón.
Muntele Magic, o peliculă multi premiată de Anca Damian
Festivalul de Cinema de Animaţie din Catalonia este cea mai importantă manifestare dedicată exclusiv filmului de animaţie din Spania, cuprinzând în selecţia sa scurtmetraje, lungmetraje, spectacole multidisciplinare, sesiuni pentru copii, filme experimentale, dezbateri, mese rotunde şi ateliere. Tema ediţiei de anul acesta este Viitorul la feminin, un omagiu adus femeilor artist şi producătoare de animaţie.
Susţinerea participării Ancăi Damian la acest festival face parte din strategia Institutului Cultural Român de la Madrid de a sprijini promovarea creaţiei artiştilor români la festivaluri sau alte evenimente similare la care sunt selectaţi.
Producţiile româneşti se bucură de succes în rândul festivalurilor spaniole, în toamna anului 2015 pelicule precum Un etaj mai jos (r: Radu Muntean), Comoara (r: Corneliu Porumboiu), De ce eu? (r: Tudor Giurgiu), Muntele magic ori scurtmetrajul Ramona (r: Andrei Creţulescu) fiind selectate în principalele festivalui internaţionale din Peninsula Iberică. Institutul Cultural Român de la Madrid complementează, iar în unele cazuri substituie, distribuţia filmului românesc în reţelele de cinematografe spaniole prin proiecţiile pe care le organizează în cadrul Zilelor Filmului Românesc ori prin ciclurile de film prezentate în colaborare cu cinematecile regionale.
