Ilie Carabulea a reuşit după mai multe luni de negocieri să vândă, împreună cu alţi acţionari, aproape 55% din acţiunile Băncii Comerciale Carpatica, obţinând aprobările relevante din partea Băncii Naţionale a României şi a Autorităţii de Supraveghere Financiară, informează cele două bănci, printr-un comunicat comun remis Bursei de Valori Bucureşti. Potrivit sursei, a fost depusă în atenţia Consiliului Concurenţei şi notificarea privind concentrarea economică astfel rezultată.
În comunicat se spune că operaţiunea de achiziţie s-a făcut în doi paşi: cumpărarea unui pachet de acţiuni de la grupul de acţionari controlat de Ilie Carabulea şi subscrierea tuturor acţiunilor rămase nesubscrise în cadrul procesului de majorare de capital iniţiat în luna iunie 2015. Numărul total de acţiuni BCC după majorare este de 2.202.742.822, din care Nextebank va deţine 1.206.938.198 (54,79%).
„Finalizarea tranzacţiei de achiziţie a pachetului majoritar de acţiuni ale Băncii Carpatica de către Nextebank marchează o primă etapă foarte importantă în planurile de creştere ale celor două instituţii de credit. Intenţionăm ca, după parcurgerea tuturor procedurile legale necesare, să demarăm şi un proces de fuziune între Banca Carpatica şi Nextebank. Speram ca alături de echipele ambelor bănci să construim o bancă locală de succes, profitabilă şi cu un model de afaceri inovativ. Intenţionăm să valorificăm o serie de oportunităţi identificate în piaţa bancară în România, utilizând resursele comune excelente, lichiditatea şi platforma bancară diversificată, personalul dedicat şi expertiza acestuia, care constituie o bază solidă pentru strategia noastră de creştere viitoare, atât organic cât şi prin fuziuni şi achiziţii”, a declarat preşedintele Consiliului de Administraţie al Nextebank, Horia Manda.
Directorul general al Băncii Carpatica, Johan Gabriels, susţine că ultimii doi ani au fost plini de provocări pentru bancă, iar prin această traznzacţie cele două instituţii vor avea împreună, în scurt timp, o contribuţie notabilă în contextul bancar românesc. „A fost nevoie de un efort considerabil şi susţinut pentru a face faţă problemelor istorice, precum portofoliul de credite neperformante, şi pentru a construi un climat de încredere în relaţia bancă-acţionari-clienţi-autorităţi de reglementare. Da, au existat unele puncte de vedere diferite şi unele decizii au fost dificile, dar în permanenţă echipa a fost pregătită şi angajată pentru
realizarea obiectivului stabilit, acela de a atrage capital suplimentar necesar asigurării continuităţii şi dezvoltării pe mai departe a băncii. (…) Întâmpinăm cu optimism şi deschidere pe Horia Manda – preşedinte Nextebank – şi întreaga echipă a Nextebank, având convingerea fermă că, împreună, cele două bănci vor fi mai puternice şi în scurt timp vor avea o contribuţie notabilă în contextul bancar românesc”, a spus Johan Gabriels.
Carabulea a încercat să vândă anul trecut Banca Comercială Carpatică miliardarului american JC Flowers, Numai că operaţiunea a picat pentru că investitorul dorea mai multe bănci România, precum Marfin Bank sau Piraeus Bank.
Nextebank SA este deţinută de către Emerging Europe Accesion Fund, un fond de private equity ce are acţionari mai mulţi investitori instituţionali: Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Fondul European de Investiţii
(EIF), Banca de Comerţ şi Dezvoltare a Regiunii Mării Negre, DEG – parte a grupului bancar german KFW, fiind totodată al treilea fond de private equity pentru care Axxess Capital Partners oferă consultanţă investiţională.
Banca Carpatica a raportat pentru anul trecut o pierdere netă de 85,4 milioane lei, potrivit unui comunicat remis Bursei de Valori București, privind rezultatele estimative pentru anul trecut. Pierderea netă este la jumătatea celei consemnate în 2014, anume 169,5 milioane lei. Aceasta include provizioane în valoare de 32,6 milioane lei înregistrate în legătură cu portofoliul de credite neperformante şi 35 milioane lei reprezentând ajustări pentru depreciere şi pierderi ca urmare a reevaluării activelor reposedate.Venitul total bancar s-a cifrat la 122 milioane lei, în scădere cu 43% față de anul 2014. Factorii ce au influențat venitul total sunt diminuarea venitului net din dobânzi cu 28%, din cauza restrângerii activității de creditare (consecință a constrângerilor legale legate de fondurile proprii), și evoluția randamentelor la titlurile de stat. La acest capitol o influență pozitivă a avut-o reducerea cheltuielilor cu dobânzile achitate clientelei nebancare.
