Expoziția temporară „Grecii de peste mări. Ceramică cu figuri roșii din Etruria și Magna Grecia” poate fi vizitată încă la Muzeul „Maria şi Dr. George Severeanu” (Bucureşti, Str. Henri Coandă nr. 26) până pe 7 decembrie 2025.
După ce a fost prezentată publicului la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca și a călătorit la Iași, în cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova”, pe 7 iulie a sosit momentul ca acest proiect expozițional să fie găzduit și de Muzeul Municipiului București. Expoziția poate fi vizitată 7 decembrie 2025 la Muzeul „Maria şi Dr. George Severeanu” (Program de vizitare: miercuri – duminică, 10.00-18.00, ultima intrare la 17.30).
Expoziția reunește vase cu figuri roșii aflate în patrimoniul unor importante instituții muzeale din România: Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Național de Antichități – Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Țării Crișurilor, Oradea, Muzeul Olteniei Craiova, Muzeul Județean Argeș.
Vase cu figuri roșii din Etruria și Magna Grecia, cu forme variate și cu reprezentări de o calitate artistică deosebită, au ajuns pe teritoriul de astăzi al României în a doua jumătate a secolului al XIX -lea și la începutul secolului al XX-lea. Ele au fost achiziționate fie de persoane care au călătorit în Italia și au dorit să aducă cu sine un memento al locurilor pe unde au trecut, fie de persoane pasionate să colecționeze obiecte de artă și care frecventau piețele de antichități. Nu de puține ori, colecțiile lor au contribuit substanțial la îmbogățirea patrimoniului unor muzee publice – precum Muzeul Național Ardelean din Cluj sau Muzeul Național de Antichități din București – sau private – de exemplu Muzeul Kalinderu. După al Doilea Război Mondial multe dintre ele au ajuns în colecțiile muzeelor locale sau naționale.
Tehnica pictării vaselor cu figuri roșii a fost descoperită de meșterii atenieni în jurul anilor de 530/520 î. Chr. Figurile erau desenate în contur, direct pe pasta vasului, detaliile erau executate cu linii subțiri – ceea ce dădea mai multă suplețe și mișcare figurilor-, în timp ce pe restul vasului era aplicat un firnis negru.
La sfârșitul secolului al VI-lea și în prima jumătate a secolului al V-lea î. Chr., vasele cu figuri roșii attice vor cunoaște exporturi semnificative în Etruria și în Magna Grecia. De pe la jumătatea secolului al V-lea î. Chr., în aceste regiuni, meșterii locali încep să producă vase cu figuri roșii după modelul celor ateniene. Destul de repede apar curente specifice Etruriei și Magnei Grecia, într-un domeniu nou în care nu exista o tradiție locală anterioară. În fața dorinței și necesității de a inova, pictorii locali introduc elemente decorative diferite de modelele ateniene. Se conturau astfel cinci școli regionale de vase cu figuri roșii: școala din Apulia, școala din Lucania, școala din Campania, cea din Poseidonia-Paestum și cea din Etruria.
Vasele cu figuri roșii erau folosite cu precădere în context funerar, ele făcând parte din recuzita defunctului sau fiind aduse ca ofrande la mormânt. Pictura pereților mormintelor și vasele pictate erau meșteșuguri distincte, dar cu rol complementar în construirea unei imagini în jurul defunctului. Ele erau văzute ca fiind purtătoarele unei valori simbolice importante, mijloc pentru expunerea unor valori colective semnificative pentru ideologia polisurilor grecești, iar pentru comunitățile indigene o posibilitate de ilustrare a puterii, a individualității și a bogăției aristocrației războinice.
Pe vase sunt pictate scene mitologice, scene dionisiace, scene de teatru, scene din viața de zi cu zi sau concepte. Iconografia vaselor descoperite în așezările autohtonilor arată adeziunea comanditarilor (persoane cu un anumit statut social şi posibilități financiare) la religia și modelele grecești, dar modul de expresie este local, specific fiecărei şcoli și semnificativ pentru cei care le comandau/cumpărau.
Curatori: Dr. Mariana-Cristina Popescu, muzeograf – Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Dr. Melinda Mitu, muzeograf – Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei
Fii primul care comentează
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.