Ce a reuşit premierul Bolojan cu măsurile care au divizat România

„Voi urmări trei direcții: să punem ordine în finanțele țării, să lucrăm pentru o bună guvernare care să creeze condiții de dezvoltare în România și, prin tot ceea ce facem, nu în ultimul rând, să arătăm respectul cuvenit românilor”, sunt promisiunile rostite de premierul Ilie Bolojan, pe 20 iunie, la Palatul Cotroceni, în momentul în care președintele Nicușor Dan l-a desemnat pentru funcția de prim-ministru.

Au urmat două pachete de măsuri și multe reacții pro și contra în spațiul public.

Odată ajuns în fruntea Executivului, după negocieri lungi și intense cu partenerii de coaliție, premierul Ilie Bolojan a afirmat că propunerile sale, deși nepopulare, au un singur scop: scăderea deficitului bugetar.

„Știu că aceste măsuri nu sunt populare. Le mulțumesc românilor pentru răbdare și înțelegere. Vreau să le transmit că această perioadă dificilă va fi o perioadă limitată. După ea, există speranță”, a dat asigurări Bolojan.

Premierul a oferit şi un orizont de timp în care România va depăşi etapa austerităţii.

,,Dacă facem ce trebuie în următoarele luni, vom fi într-o altă situație la sfârșitul anului viitor. Stimați colegi, până la a ne atinge dezideratul de prosperitate, rațiunea și pragmatismul ne îndeamnă să vedem urgențele noastre”, spunea Ilie Bolojan, în Parlament, la angajarea răspunderii pentru primul pachet de măsuri fiscale.

Primele măsuri ale Guvernului Bolojan, primul conflict și prima moțiune de cenzură

Pe 7 iulie 2025, Ilie Bolojan venea în plenul reunit al Parlamentului pentru a-și angaja răspunderea pentru primul pachet de măsuri fiscale. La scurt timp, avea să treacă uşor şi primul test al solidităţii coaliţiei: moțiunea de cenzură depusă de opoziție a fost respinsă.

Una dintre cele mai de impact prevederi din primul pachet a fost majorarea taxei pe valoare adăugată (TVA). Cota generală a crescut de la 19% la 21%, în timp ce cota redusă a fost stabilită la 11%. Problema era că măsura venea la doar câteva luni după ce Nicușor Dan promisese în campania electorală că TVA nu va crește în timpul mandatului său.

În spațiul public, majorarea taxei a fost văzută ca un prim conflict între palate. În timp ce Nicușor Dan voia să-şi ţină cu orice preţ promisiunea din campanie,  Ilie Bolojan susținea că majorarea taxei pe valoare adăugată este singura care poate redresa deficitul de aproape 10% rapid și eficient.

Preşedintele a întărit ideea unui conflict cu premierul când a susținut, public, că majorarea TVA „s-ar fi putut evita”:

„În momentul învestirii, angajamentul Guvernului a fost că nu va majora TVA și că vom avea o reevaluare la începutul lunii octombrie. Pentru ca România să poată să treacă de această perioadă fără creșterea TVA, era nevoie și erau absolut realizabile un set de măsuri și discuții, cu Comisia, cu agențiile de rating, și astfel s-ar fi putut evita majorarea TVA. Însă după numire, toate deciziile au intrat în atributul Guvernului”, a precizat Nicușor Dan.

Christian Năsulea: Nici majorarea TVA, nici creşterea accizelor nu explică în totalitate scăderea consumului şi evoluţia negativă a economiei

În ceea ce privește efectele măsurii creșterii TVA, premierul Ilie Bolojan declara la finalul lunii septembrie, la Digi 24, că „în octombrie-noiembrie vom putea evalua un prim efect al acestui pachet de măsuri”.

„TVA-ul a crescut din august, dar el se încasează din septembrie. Nu vedem încă în încasări efectele creșterii de TVA. Tot ce vedem sunt estimările de la începutul anului. Acestea au fost gândite prea optimist, pentru că realitatea arată că n-au fost realizate încasările”, a adăugat acesta.

Și specialiștii așteaptă datele concrete cu privire la impactul creșterii TVA, însă unii sunt de părere că economia nu dă semne de revenire, iar majorarea taxelor nu justifică pe deplin scăderea accelerată a consumului.

„Deși e foarte clar că o creștere a TVA are efect asupra nivelului consumului, asupra creșterii economice, aceste efecte fiind, evident, negative, este foarte important de menționat, din punctul meu de vedere, că această creștere nu are cum să fie atât de mare încât să justifice amploarea efectelor negative pe care le vedem cel puțin când vine vorba de consum. Avem o evoluție negativă mult prea mare pentru august când vine vorba de consum ca să putem să găsim doar în TVA explicația.”

După estimările din iulie ale economistilor, spune Năsulea, creșterea cu două procente a TVA ar fi trebuit să se traducă într-un impact asupra prețurilor între 0,6 – 1,2%.

,,Au existat și creșteri importante de accize în primul pachet. Vorbim aici de accizele la tutun, la alcool, dar și la carburanți. Nici măcar cu aceste creșteri de accize nu putem să explicăm evoluția negativă importantă pe care o vedem în economia românească”, subliniază analistul economic.

Sondaj Consiliul Național al IMM-urilor: Un sfert dintre antreprenori au concediat angajați, după creșterea TVA

Într-o sondaj realizat de IMM România în octombrie, la două luni de la intrarea în vigoare a primului pachet, 2.290 de antreprenori au fost întrebați ce efecte au avut aceste măsuri asupra activității lor.

În ceea ce privește majorarea TVA, 55% dintre respondenți au declarat că această măsura a dus la scăderea încasărilor. 29% dintre ei au spus că le-au crescut datoriile către terți, în timp ce 26% dintre antreprenori au redus personalul angajat.

Ba mai mult, respondenții au venit și cu propuneri de soluții pentru evitarea creșterii TVA. 77% dintre răspunsuri au indicat reducerea cheltuielilor bugetare. Alți 68% au mizat pe combaterea fraudei cu TVA în lanț, iar 59% sugerează îmbunătățirea colectării taxelor și impozitelor.

Întrebați cum este afectată activitatea firmei după creșterea accizei la combustibil, 49% dintre antreprenori au spus că scade competitivitatea societății. 38% au adăugat că se va înregistra o scădere a volumului vânzărilor, în timp ce 28% dintre patroni au spus că profitul se va diminua.

Modificări privind contribuţia la sănătate şi primele acţiuni de opoziţie ale PSD împotriva lui Bolojan

Tot în primul pachet a fost inclusă și plata contribuției la sănătate (CASS) pentru pensionarii cu venituri mai mari de 3.000 de lei. Mai exact, aceștia plătesc 10% CASS pentru suma care depășește pragul de 3.000 de lei. Practic, un pensionar cu un venit de 4.000 de lei va plăti 100 de lei pentru asigurare de sănătate (10% din 1.000 de lei ).

De asemenea, a fost eliminată calitatea de coasigurat. Astfel, cei care nu realizează venituri și sunt asigurați de o rudă apropiată (soț, soție etc.), au rămas fără CASS. Pentru a beneficia în continuare de asigurare de sănătate, aceștia trebuie să plătească o contribuție anuală de 2.430 de lei, sumă care reprezintă 10% din echivalentul a șase salarii minime brute pe țară.

În același pachet au fost introduse și alte categorii de plătitori: personalul monahal, veteranii de război, deținuții politici, beneficiarii ajutorului de șomaj și ai ajutorului social sau persoanele care se află în concediu de îngrijire copil.

Nici această măsură nu a avut un parcurs lin. Voinţa premierului s-a lovit de zidul PSD. Deşi măsura a trecut prin angajarea răspunderii, social-democrații fac tot posibilul să o răstoarne prin vot în Parlament. În acest sens, au depus două inițiative legislative prin care anunță că vor eliminarea din nou a contribuţiei la sănătate pentru anumite categorii:

„Pentru deţinuţii politici, pentru veterani, pentru invalizi, pentru văduve de război, pentru personal monahal şi de asemenea indemnizaţia pentru creşterea copiilor, care se adresează bineînţeles mamelor”, a anunțat Sorin Grindeanu. preşedintele interimar al PSD.

Năsulea: „Ideea de a aplica CASS pentru toată lumea este corectă”

Analistul economic Christian Năsulea estimează că, în cazul mamelor aflate în concediu de creștere a copilului, plata contribuţiei la sănătate ar duce la un impact de 600 de milioane de lei. Datele aflate la dispoziție sunt vechi de doi ani, aşa că este probabil ca, pe baza cifrelor actualizate pe care le are la dispoziţie Ministerul de Finanţe, impactul să fie mai mare, spune economistul.

„Ca principiu, ideea de a aplica CASS pentru toată lumea este corectă, din punct de vedere economic. Dacă vrem ca lucrurile să meargă mai bine, simplificarea fiscalității trebuie să reprezinte un obiectiv principal pentru orice Guvern. Este absolut normal ca toată lumea care beneficiază de servicii de sănătate să plătească pentru această asigurare.”

Năsulea susţine că, dacă guvernul vrea să scutească anumite persoane vulnerabile de la plata contribuţiilor, există alte metode, nu eliminarea unei întregi categorii.

,,Dacă în anumite cazuri, cum ar fi cazul mamelor care stau acasă să își crească copiii, considerăm că scăderea venitului nu este o idee bună, cu siguranță putem să creștem baza de la care se pornește pentru a face acest calcul.”

Impozitul pe dividende, triplat față de ianuarie 2023. România pierde din atractivitate, Bulgaria ne ia locul

O altă măsură cuprinsă în acest pachet este și cea a majorării impozitului pe dividende, de la 10% la 16%. Este pentru a treia oară în ultimii doi ani când acest impozit este majorat. În ianuarie 2023 a crescut de la 5% la 8%, pentru ca mai apoi să fie din nou majorat, în ianuarie 2025, la 10%. De asemenea, veniturile din dobânzi vor fi și ele impozitate cu 10%.

Năsulea atrage atenţia că majorarea impozitului pe dividende la 16% nu este o garanție pentru a aduce mai mulţi bani la bugetul de stat și atrage atenția asupra efectelor negative pe care le implică.

„În teorie va aduce bani. Dar trebuie să decizi să scoți dividende, ca să plătești impozit pe dividende. Aşa că, în practică, e discutabil dacă va produce, într-adevăr, foarte mulți bani.”

Analistul economic crede că România şi-a pierdut, prin aceste majorări, atractivitatea.

,,Am avut, după părerea mea, foarte mulți antreprenori din alte țări europene care au venit în România tocmai pentru că exista această posibilitate de a scoate dividende cu niște costuri fiscale semnificativ mai reduse. Am pierdut practic ceea ce era, în esență, un avantaj competitiv important al țării noastre.

Sunt alte țări care s-au grăbit să ne ia locul. Bulgaria și-a revizuit fiscalitatea având spațiu fiscal-bugetar în așa fel încât Bulgaria a devenit acea destinație foarte atractivă pentru micii antreprenorii. Nu sunt companiile mari cele care vor pleca din România, însă micii antreprenorii nu cred că vor găsi interesant să lucreze în România și cu statul român”, a explică Christian Năsulea, pentru Cotidianul.

Nici antreprenorii nu agreează această măsură. 45,4 dintre cei care au răspuns la sondajul IMM România susțin că își vor retrage în anul 2025 toate dividendele neacordate în ultimii ani. 30% sunt și mai supărați și au declarat că intenționează să își mute afacerile în alt stat al Uniunii Europene.

Băncile, impozitate suplimentar: „O soluție de Dâmbovița”

Băncile au fost și ele vizate în primul pachet de măsuri fiscale de un impozit suplimentar pe cifra de afaceri. Dacă pentru perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2025 acesta a rămas la 2%, pentru intervalul 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2026 impozitul a fost majorat la 4%. Există, însă, și o excepție: impozitul rămâne 2% pentru băncile care au o cotă de piață mai mică de 0,2% din totalul activelor nete ale sectorului bancar din România.

Diana Coroabă, partener PwC România, a declarat, citată de Agerpres, că din cele 32 de bănci existente în România, „doar 10-11 s-ar califica pentru impozitul de 2%”.

Christian Năsulea este de părere că impozitarea suplimentară a băncilor şi a marilor companii ar putea face din România un mediu mai puţin propice pentru business.

„Venim și penalizăm tocmai niște contribuabili mari, buni platnici, pe care statele se bazează pentru colectarea taxelor și impozitelor, făcând iarăși să fie mai neatractiv mediul de business de la noi din țară.

Ce se întâmplă cu impozitul minim pe cifra de afaceri, cu impozitul suplimentar pentru bănci eu numesc o soluție de Dâmbovița. E o soluție pe care o folosim noi aici și, eventual, India, o altă țara care își tratează prost mediul antreprenorial. Economia Indiei nu merge atât de bine, tocmai pentru că are genul acesta de abordări”, a explicat Christian Năsulea.

Păcănelele devin o sursă de venit pentru reducerea deficitului

Jocurile de noroc au intrat și ele în atenția Guvernului, care a stabilit impozite noi atât pentru jucători, cât și pentru operatori. În ceea ce privește jucătorii, schema de impozitare este următoarea:

• 4% pentru veniturile de până la 10.000 lei inclusiv
• 400 lei + 20% pentru veniturile ce depășesc suma de 10.000 lei și până la 66.750 lei inclusiv
• 11.750 lei + 40% pentru sumele ce depășesc 66.750 lei

În ceea ce privește operatorii, situația se prezintă astfel:

• Impozitul pe venitul operatorilor a crescut de la 21% la 25%
• Taxa pentru fiecare aparat în parte a crescut de la 5.300 de euro la 6.000 de euro anual
• Taxa pentru jocurile de noroc online a crescut de la 21% la 30%
• Taxa de viciu s-a dublat: de la 500 de euro la 1.000 de euro
• A fost introdusă o nouă taxă: 8% din venitul obținut din jocurile de tip loto

Pachetul doi de măsuri ale Guvernului Bolojan, o poveste al cărei final s-a jucat la CCR

La aproape două luni de la angajarea răspunderii pe primul pachet, Guvernul Bolojan a venit din nou în fața Parlamentului, pe 1 septembrie, pentru a-și angaja răspunderea și pentru un al doilea. Acesta cuprinde cinci proiecte. Guvernul Bolojan a marcat astfel un record în Parlament, fiind pentru prima dată când un executiv şi-a angajat răspunderea pentru cinci legi în aceeași zi.

Toate cele cinci acte normative au fost contestate la CCR.  Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a depus sesizare în cazul proiectului privind pensiile speciale ale magistraților. Celelalte patru – reforma în sănătate, restructurarea ANRE, ASF și ANCOM, guvernanța corporativă și măsurile de fiscalitate – au fost atacate la CCR de partidele din opoziție.

Prima ședință a CCR în care au fost discutate a avut loc pe 24 septembrie. Atunci, Curtea Constituţională a respins contestațiile doar în cazul reformei ANRE, ASF și ANCOM, iar pronunțarea pe celelalte trei proiecte a amânat-o până pe 8 octombrie. În următoarea şedinţă, CCR a respins contestațiile pentru alte două proiecte: reforma în domeniul sănătății și proiectul privind guvernanța corporativă.

În ceea ce privește pensiile magistraților și măsurile de fiscalitate, Curtea a amânat din nou pronunțarea pentru data de 20 octombrie.

CCR a picat reforma pensiilor magistraților. Un aviz consultativ lipsă a schimbat întreaga poveste

Proiectul privind reforma pensiilor magistraților a stârnit cele mai multe sensibilităţi. El prevedea majorarea vârstei de pensionare la 65 de ani, într-un interval de zece ani de acum încolo, și scăderea cuantumului pensiei la maximum 70% din ultimul venit net, față de 100% cât este în prezent.

De asemenea, pentru ca un magistrat să poată ieși la pensie ar trebui să aibă o vechime de 35 de ani, față de 25 de ani, în forma actuală.

Modificările au atras nenumărate critici din partea magistraţilor. ÎCCJ a transmis că „legea încalcă nu mai puţin de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept”.

Pe 20 octombrie, CCR pica reforma pensiilor magistraților și dădea drumul unui tăvălug de reacții în spațiul public. Principalul motiv invocat de judecători a fost lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii.

„De vreme ce Legea nr.305/2022 stabilește un termen de 30 de zile pentru emiterea avizului de către CSM, Guvernul, în calitate de inițiator al actului normativ criticat, are obligația de a îl respecta”, se arată într-un comunicat al CCR.

Într-un mesaj postat pe Facebook, premierul Ilie Bolojan a declarat că reforma pensiilor magistraților este un obiectiv ferm pentru Guvern și că Executivul va relua întreaga procedură. De data aceasta, adăuga prim-ministrul, Guvernul va aștepta avizul consultativ de la CSM.

„CCR nu a respins pe fond proiectul acestei reforme, obiecția a fost exclusiv procedurală, deci Guvernul poate relua demersul, ceea ce este o necesitate.

Nicăieri în lume nu se iese la pensie la 48-50 de ani și nu se ia o pensie cât ultimul salariu. Acestea nu sunt aspecte politice, ci sunt privilegii insuportabile social și bugetar. Nu Guvernul, nu un om politic sau un partid au nevoie de această reformă, ci România are nevoie de ea”, a mai scris Ilie Bolojan pe Facebook, după decizia CCR.

Ilie Bolojan, cu mandatul pe masă în cazul pensiilor magistraților

Proiectul a stârnit numeroase reacții în contextul în care premierul Ilie Bolojan a dat de înţeles că ar putea demisiona dacă legea nu trece de CCR.

„Dacă un astfel de pachet va cădea la Curtea Constituţională, e greu de presupus că acest Guvern va mai avea legitimitatea să vină să rezolve alte nedreptăţi, alte acumulări care sunt adunate”, declara Ilie Bolojan pe 27 august, la Antena 3 CNN.

Ulterior, prim-ministrul şi-a mai nuanţat afirmaţia.

„Nu am spus că îmi dau demisia. Am spus că ai o problemă de legitimitate, de a lua alte măsuri. Haideți să vedem cum se pronunță CCR și până atunci să lucrăm, să ne facem datoria”, declara premierul, pe 3 octombrie, la Prima TV.

După decizia CCR din 20 octombrie, Ilie Bolojan nu a mai dat nicio declarație în acest sens. Au făcut-o, însă, alți politicieni. Nicușor Dan, Sorin Grindeanu, Dominic Fritz și Kelemen Hunor s-au numărat printre cei care au afirmat că premierul nu ar trebui să demisioneze.

Liderul opoziției, George Simion, i-a cerut demisia lui Ilie Bolojan imediat după decizia CCR, printr-un mesaj postat pe X în limba engleză.

Ce prevede reforma ANRE, ASF și ANCOM

În esență, proiectul prevede că reprezentanții celor trei instituții trebuie să prezinte până pe 30 octombrie o nouă organigramă. Aceasta trebuie să prevadă reducerea cu 10% a posturilor de specialitate și cu 30% a posturilor din structurile care oferă suport administrativ, logistic și operațional.

Același proiect prevede că membrii Comitetului de reglementare al ANRE, membrii Consiliului ASF, președintele și vicepreședinții ANCOM nu beneficiază de bonusuri sau prime până la data de 31 decembrie 2028. Totodată, stipulează reduceri de salarii cu  30% pentru tot personalul din cele trei companii, inclusiv pentru şefi.

Modificări în ceea ce privește evaluarea managerilor de spitale și numirea șefilor de secție

O altă lege din al doilea pachet de măsuri fiscale pentru care Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea este cea care vine cu modificări în sistemul de sănătate.

Printre prevederile legii se numără:

• Managerii vor fi evaluați în baza indicatorilor de performanță asumați prin proiectul de management (anexă la contract) și a indicatorilor stabiliți prin ordin al ministrului sănătății
• Eliminarea numirilor fără concurs în cazul șefilor de secție
• Spitalele se pot asocia între ele pentru a derula în comun activități medicale, de cercetare științifică, investiții în infrastructură, achiziții de medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale
• Decontările fictive vor fi sancționate cu amenzi prevăzute în contractele cu casele de asigurări de sănătate
• Internările pentru investigații simple vor fi eliminate, urmând ca pacienții să fie tratați în ambulatoriu. În acest sens, ambulatoriile își vor prelungi programul
• Puncte secundare deschise de medicii de familie în zonele izolate: minim cinci ore pe săptămână, față de 10 ore în prezent
• Rezidenții din spitalele private vor fi plătiți de unitățile spitalicești, nu de Ministerul Sănătății
• Dacă un pacient este externat nejustificat dintr-un spital privat și apoi este internat într-un spital public în termen de 48 de ore cu aceeași problemă medicală, spitalul privat va suporta costurile

Mai puțin oameni în consiliile de administrație din companiile de stat şi indemnizaţii plafonate

Cel de-al patrulea proiect din pachetul doi de măsuri vizează guvernanța corporativă. Consiliile de administraţie ale companiilor mai mici vor fi formate din trei persoane, faţă de maximum cinci în prezent. Consiliile de administrație ale companiilor mari vor avea până la cinci membri, față de maximum şapte acum.

Totodată, membrii consiliilor de administrație trebuie să aibă experiență de minimum trei ani în conducerea societăților, întreprinderilor publice sau cu capital privat ori a regiilor autonome.

În acelaşi proiect a fost inversat raportul dintre indicatorii de performanță financiari şi nefinanciari:

• 50-75%: financiari
• 25-50%: nefinanciar

De asemenea, indemnizaţiilor membrilor consiliilor de administraţie şi cele ale directorilor au fost plafonate şi condiţionate de criterii clare de performanţă.

Impozit pe proprietate mai mare, taxă pentru coletele din China și noi reguli pentru firme

În final, ultimul proiect din al doilea pachet este cel de redresare și eficientizare a resurselor publice, care a trecut de CCR pe 20 octombrie. CCR a declarat, însă, neconstituțională testarea poligraf a angajaților din ANAF, Oficiul pentru Jocuri de Noroc și vămi.

Printre celelalte măsuri care au trecut de filtrul CCR se numără majorarea cu aproximativ  80% a impozitului pe proprietăți și terenuri.

Printre cei scutiți de la plata impozitului pe clădirea și terenul aferent locuinței de domiciliu se numără veteranii de război, văduvele acestora, persoanele persecutate din motive politice, etnice și rasiale, prizonierii și persoanele. De asemenea, proiectul mai prevede realizarea evaluării proprietăților printr-un sistem informatic național.

Impozitul pe veniturile din criptomonede crește și el, de la 10 la 16%. O taxă nouă introdusă prin această lege este cea a coletelor care provin din spațiul noncomunitar. Astfel, inițiativa prevede o taxă de 25 lei/colet pentru pachetele care valorează mai puțin de 150 de euro.

În aceeași lege a fost majorată și valoarea capitalului social pentru firmele nou- înființate, de la un leu, în prezent, la 500 de lei.

Firmele au fost și ele vizate în această lege. Cele care nu au un cont bancar în România sau care nu depun situațiile financiare în termen de cinci luni vor fi declarate inactive. Mai departe, dacă în termen de un an de la declararea inactivității nu este reactivată firma, aceasta va fi dizolvată.

Ce își doresc antreprenorii de la viitorul pachet de măsuri fiscale la care lucrează Guvernul Bolojan

Premierul Ilie Bolojan a anunțat deja că va exista și un al treilea pachet în care vor fi incluse măsuri precum interdiciția cumulului pensiei cu salariu, stabilirea unor excepții în cazul pensionării anticipate sau reducerea perioadei de șomaj.

În schimb, antreprenorii au alte cerințe, pe care le-au exprimat în sondaj realizat de IMM România. În principal, aceștia își doresc debirocratizare, pe care au tradus-o prin „eliminarea procedurilor birocratice inutile, unificarea entităților care solicită și încasează diverse taxe”.

Totodată, aceștia au mai cerut ca pachetul trei să mențină cota redusă de TVA la 11% pentru Horeca și să aducă măsuri de susținere a microîntreprinderilor.

O alte cerere a antreprenorilor este și cea de stopare a prestării de servicii de către entități neînregistrate fiscale. Mai exact, aceștia cer fiscalizarea prestatorilor neînregistrați și eliminarea concurenței neloiale.