Coaliția rezistă în ciuda nenumăratelor amenințări venite de la Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan. Cotidianul a făcut inventarul momentelor de răscruce.
Sorin Grindeanu, liderul PSD, a avertizat în repetate rânduri cu scoaterea partidului de la guvernare. În total, șapte episoade în care liderul social-democraților a lansat, direct sau indirect, ideea că PSD ar părăsi guvernarea.
Merită spus că o parte dintre aceste avertismente au venit și în contextul congresului PSD din 7 noiembrie, moment în care fermitatea liderilor devine, tradițional, un mijloc de electrizare a activului de partid.
Grindeanu, mereu cu pedala apăsată la maximum
8 iulie – „Nu suntem prizonierii coaliției”
Pe fondul măsurilor din primul pachet fiscal, Grindeanu s-a arătat împotriva introducerii CASS pentru veteranii de război, deținuți politici, invalizi sau tutorele aflat în concediu de creștere a copilului și a dat startul ideii de rupere a coaliției.
„Suntem parteneri de bună credință atâta timp cât suntem tratați în acest mod. Altfel, cu această consultare largă în partid, putem să decidem și altceva”, a spus Sorin Grindeanu, pe 8 iulie.
14 iulie – „Nu ne vor parteneri în această coaliție”
Disputa privind taxarea multinaționalelor, măsură cerută insistent de social-democrați, a produs un nou avertisment indirect din partea lui Sorin Grindeanu.
„Dacă noi ne atingem doar de cei care au venituri mici și medii, dar de acești băieți care fac profituri enorme în România, mai mari decât în țara de unde provin, n-avem curaj, înseamnă că nu ne vor parteneri în această coaliție”.
Înmormântarea lui Ion Iliescu, moment de răscruce în coaliția de guvernare
8 august – Funeraliile lui Ion Iliescu
Decesul fostului președinte Ion Iliescu a aprins și mai tare spiritele între partidele aflate la guvernare. Prin vocea lui Dominic Fritz, USR a anunțat că nu va participa la funeraliile fostului lider FSN/PDSR/PSD, „din respect pentru victimele Revoluției și ale mineriadelor”.
Într-o postare-replică la adresa USR, Grindeanu vorbește despre „acțiunile și declarațiile recente ale unor membri ai coaliției, contrare obligațiilor legale și normelor de conduită instituțională”, care „afectează nu doar relațiile dintre partidele semnatare ale Acordului politic de guvernare, ci și echilibrul necesar în funcționarea Guvernului”.
Prin urmare, Grindeanu a anunțat că va convoca o ședință a BPN care „are ca obiectiv evaluarea impactului acestor evenimente asupra funcționării coaliției de guvernare și stabilirea unei poziții clare a partidului în raport cu continuarea colaborării guvernamentale, în condiții de respect reciproc și corectitudine politică”.
25 august – „Sunt șanse foarte mari (să se rupă coaliția – n.red.)”
Miza alegerilor din Capitală l-a adus pe Sorin Grindeanu în ipostaza de a scoate din nou “arma” ieșirii PSD de la guvernare. Întrebat dacă un candidat comun PNL–USR la București ar rupe coaliția, Grindeanu a răspuns: „Sunt șanse foarte mari”.
CASS pentru mame și veterani, motiv de ceartă
8 septembrie – Amenințări după ce amendamentele PSD privind excepțiile de la plata CASS au fost respinse
După ce Ilie Bolojan a respins amendamentele PSD privind introducerea excepțiilor de la plata CASS pentru veteranii de război, invalizi, deținuți politici și tutorele care se află în concediu de creștere a copilului, liderul PSD a pus din nou pe tapet ideea retragerii de la guvernare.
„Dacă cineva încearcă să ne impună anumite soluții, dacă nu sunt parte a unui dialog în care inclusiv soluțiile PSD să fie parte, atunci înseamnă că acela nu e un dialog și noi trebuie să ne extragem din acest lucru”, a spus Grindeanu, citat de Libertatea.
Grindeanu a întărit declarațiile pe 10 septembrie, la România TV:
„Să știți că a fost un moment peste care eu, personal, am trecut foarte greu și colegii mei știu. Da, am vrut să strâng partidul și să propun ieșirea de la guvernare”, a mărturisit liderul PSD într-un interviu pentru sursa citată.
Alegerile din Capitală au învrăjbit și mai mult partidele din coaliție
11 septembrie – Amenințari în ședința coaliției
Simțind tot mai tare presiunea alegerilor din Capitală, Sorin Grindeanu recurgea încă o dată la muniția din dotare. Surse politice indicau pe 11 septembrie o ședință tensionată a coaliției, în care PSD a pus din nou ieșirea de la guvernare pe tapet, dacă alegerile ar fi fost organizate în luna noiembrie, iar PNL și USr s-ar fi aliat, potrivit Digi24 și Euronews.
31 octombrie – „Putem lua și altă hotărâre”
La o săptămână înaintea congresului PSD care bătea la ușă, Grindeanu relua ideea părăsirii guvernării.
„Dacă nu suntem băgați în seamă, știm să și reacționăm. Așa cum am luat hotărârea să intrăm la guvernare, tot așa, noi toți, putem să luăm și alta”, amenința liderul PSD într-un discurs la Hunedoara, potrivit News.ro.
Bolojan, mereu cu demisia pe masă
Dacă Grindeanu arunca avertismente cu subînțeles, Ilie Bolojan prefera stilul direct. Șase episoade de amenințări cu demisia au fost consemnate. O dată pe surse și de cinci ori în declarații publice asumate.
9 iulie – „Sunt un premier cu mandatul pe masă”
Primul semnal al demisiei premierului a fost aruncat în spațiul public chiar de către acesta, la momentul angajării răspunderii parlamentare pe primul pachet fiscal.
„Vreau să asigur pe toți românii de un lucru foarte clar. Sunt un premier cu mandatul pe masă și cu asumarea întregii răspunderi că tot ce am spus că se va pune în practică se va întâmpla. În caz contrar, eu nu voi mai fi prim-ministru”, a spus premierul, potrivit Libertatea.
14 august – „Nu e niciun câștig să fii premier în aceste condiții”
În contextul discuțiilor privind reforma administrației locale — nici acum tranșată — Ilie Bolojan spunea la Digi24 că „dacă nu-l adoptăm (pachetul doi fiscal – n.red.), nu este niciun fel de bucurie, niciun fel de câștig să fii premierul României într-o astfel de situație”.
Pensiile magistraților, cartoful fierbinte din coaliție
27 august – „Dacă pachetul (privind pensiile magistraților – n.red.) va cădea la CCR, e greu de presupus că acest Guvern va mai avea legitimitate”
Întrebat la Antena 3 ce va face dacă reforma va pica la CCR, lucru care s-a și întâmplat ulterior, Ilie Bolojan a spus că „dacă un astfel de pachet va cădea la Curtea Constituțională, e greu de presupus că acest Guvern va mai avea legitimitatea să vină să rezolve alte nedreptăți, alte acumulări care sunt adunate”, potrivit News.ro.
31 august – Demisia „pe surse”
La patru zile distanță, într-o ședință tensionată a coaliției privind reforma administrației locale și în contextul opoziției PSD privind această reformă, premierul ar fi amenințat că, dacă nu se vor tăia 45% dintre posturile din administrație, atunci își va da demisia, potrivit mai multor surse politice citate de Antena 3 și Pro TV.
Amenințări cu demisia și din cauza reformei administrației locale
2 septembrie – Bolojan își reiterează hotărârea de a demisiona dacă simte că nu poate face reformele promise
Au urmat clarificări publice pe 2 septembrie, care nu au făcut altceva decât să confirme că discuția despre demisie a existat în spatele ușilor de la Palatul Victoria.
Întrebat într-o conferință de presă despre amenințarea cu demisia din ședința coaliției, Ilie Bolojan a spus că, în lipsa unui acord între partidele de la guvernare pentru reducerile de personal din administrație, „e greu să-ți exerciți poziția de prim-ministru, altfel ocupi un post fără să îl pui în valoare pentru comunitate sau pentru țară”.
„Le-am transmis că am avut o înțelegere, că avem un program de guvernare pe baza căruia am acceptat să preiau această responsabilitate. Nu era mare înghesuială pentru funcția de premier când s-a format Guvernul României, iar ca să poți să exerciți componenta de reducere de cheltuieli, inclusiv în administrație, solidaritatea guvernamentală sunt lucruri importante.
(…) Dacă aceste lucruri nu sunt respectate, adică să ne respectăm înțelegerile și să facem ceea ce trebuie pentru România, înseamnă că e greu să îți exerciți această poziție, altfel ocupi un post fără să îl pui în valoare pentru comunitate sau pentru țara noastră în cazul acesta”.
Cât despre demisia sa în contextul reformei pensiilor magistraților, șeful executivului reitera: „Atunci când ai un proiect foarte important, care este un jalon pentru a lua alte decizii asemănătoare, dacă el nu trece, e greu de presupus că un guvern mai are legitimitatea să vină cu măsuri asemănătoare în alte domenii”.
Ilie Bolojan a trimis PSD să facă alianță cu AUR, dacă e nemulțumit
26 septembrie – „Pot să facă o majoritate așa cum o vor și premierul pleacă”
În contextul intensificării atacurilor PSD, Ilie Bolojan spunea la Digi24 că, dacă partenerii de guvernare nu sunt mulțumiți de actualul guvern, „pot să facă o majoritate așa cum o vor și premierul pleacă”.
„Miza mea nu este să fiu premier în orice condiții. Miza mea este să fac ceea ce trebuie, cât timp sunt premierul României. Dacă partide din coaliție, dacă oameni politici din coaliție au soluții mai bune, să le spună și dacă nu le convine guvernul, pot iniția acțiuni parlamentare pe componenta de moțiuni de cenzură, pot să facă o majoritate așa cum o vor și premierul pleacă”.
Astfel, cele patru luni și 25 de zile au arătat că în coaliția PSD–PNL–USR–UDMR—minorități tensiunile nu sunt doar inevitabile, ci și repetate. Șapte amenințări cu ieșirea PSD de la guvernare și șase episoade în care premierul Bolojan a pus demisia pe masă.
Cifrele reflectă nu doar echilibrul fragil de forțe, diferențele de opinii dintre partidele aflate la masa puterii, dar și vulnerabilitatea unei coaliții „mamut”, în care compromisurile și negocierile constante devin singura cale de menținere a stabilității politice în fața pericolului intitulat suveranist.
IO cănd dam cu ranga în MetroLEU , Sică era rangă la „CARU CU BERE„ și acu mă critică . Dar bucurOIștenii IUBEȘTE Nimicușoru ca pe Delta Văcăroilor Șobolănești și o să ne facem iar rangă la Gambrinus.