Oare chiar și-a golit Armata Română depozitele de muniții pentru a sprijini Ucraina?

Cu ce se mai laudă oficialii români în materie de securitate și apărare? Că nu doboară dronele rusești, care survolează timp de patru ore teritoriul României, din motive vag explicate publicului, ceva legat de siguranța cetățeanului, deși aflăm că drona respectivă  a “aterizat” în curtea unei gospodării din județul Vaslui. Că nu facem publice sumele cu care România ajută Ucraina de frica a “5 milioane de view-uri pe Tiktok la niște video-uri care o să picure în urechile a milioane de români niște neadevăruri sau niște manipulări”, fiind invocat dreptul autorităților de a apăra cetățenii români de “războiul hibrid pe care Rusia îl poartă în România”.

Povestea dronei din Vaslui. Prefectul: „Încă nu știm ce este”

Asta deși suntem la momentul în care Președintele României a cerut Parlamentului votul pentru Strategia Națională de Apărare a Țării 2025-2030, în care vorbește despre faptul că poziția geografică a României impune să fim pregătiți pentru gestionarea pericolelor create de războiul de agresiune al Federației Ruse în Ucraina și despre faptul că o Ucraină independentă este în interesul securității României, pentru că o eventuală graniță pe Dunăre cu Federația Rusă ar fi o amenințare directă la adresa țării! Și că toate acestea justifică eforturile făcute de România pentru susținerea Ucrainei!

Dacă este în interesul cetățeanului român să fie apărat de o potențială agresiune militară rusă nu putem să nu ne întrebăm de ce, la un interval de câteva zile, ministrul Apărării se ferește să aducă în discuție argumentul suprem al investiției României în propria securitate, adică sprijinul militar acordat Ucrainei!

Ce scuză invocă Moșteanu? Că Tiktok va picura venin rusesc în urechile românilor! Păi, nu mai bine ajutăm cetățeanul, prin transparență și predictibilitate cu privire la acest subiect, să-și dezvolte gândirea critică, obiectiv stipulat în noua strategie de apărare a țării?

Tinerii, Occidentul și „partidul TikTok” – Op-ed

Polonia, de pildă, a prezentat public că a cheltuit aproximativ 25 de miliarde de euro, echivalentul a 3,8% din PIB. Statele Unite publică periodic date exacte despre sprijinul militar acordat Kievului — peste 66 de miliarde de dolari după invazia din 2022 și aproape 70 de miliarde din 2014 încoace.

România păstrează secretomania în acest sens, decizie care dă apă la moara celor care lansează teoriile conspirației cu privire la faptul că, fără știrea cetățeanului, se iau bani de la gura lui pentru străini!

În septembrie, Consiliul Fiscal a răspuns la o solicitare parlamentară, precizând că România a cheltuit, până la acel moment, 1,6 miliarde de euro pentru a sprijini Ucraina. Analiza Consiliului Fiscal este bazată pe statistici europene și pe datele Ukraine Support Tracker (Institutul Kiel). O altă analiză, a cifrelor raportate la PIB-ul fiecărei țări și a contribuției efective a fiecărui locuitor indică faptul că România se află pe locul al 19-lea, ca procent din PIB-ul său care a mers spre sprijinul Ucrainei. Mai precis, 1,12 miliarde de euro este suma care ar fi fost folosită pentru sprijinirea Ucrainei (990 de milioane de euro sprijin militar și 120 de milioane de euro ajutor umanitar). O evaluare US News ridică suma la circa 3,2 miliarde de euro, incluzând atât contribuția directă, cât și cea alocată prin mecanismele comune europene.

De ce autoritățile române dau muniție adversarului în războiul hibrid pe care Rusia îl poartă împotriva României? Pare de neînțeles de ce, timp ce alte state din Flancul Estic al NATO (statele baltice și Polonia) își anunță deschis sprijinul pentru Ucraina, opinia publică din România află din surse externe în ce constă ajutorul militar al României pentru Ucraina.

CSAT – Piloți de F16 din Ucraina, antrenați în România

Astfel, autoritățile române au făcut public doar faptul că România antrenează piloți ucraineni de F-16 și că a furnizat un sistem Patriot de apărare antiaeriană și antirachetă, chiar dacă, de-a lungul timpului, au apărut numeroase imagini cu armament românesc pe frontul ucrainean precum lansatoare APR-40, blindate românești TAB-71, obuziere tractate de 152 de milimetri cu muniții aferente, obuze de 122 mm (fabricate de Romarm) sau mitraliere și muniție (fabricate la Cugir), de fiecare dată autoritățile refuzând să comenteze.

În luna septembrie, Ministerul Apărării a anunțat doar că România a trimis ”23 de pachete de ajutoare militare”, însă fără a da prea multe indicii despre acestea, în condițiile în care Hotărârile de Guvern care le autorizau au fost secretizate de CSAT.

La finele lunii octombrie, ministrul Apărării Naționale a răspuns unei interpelări parlamentare, precum că, în total, ajutorul militar al României pentru Ucraina ar fi în valoare de 301,3 milioane dolari, Moșteanu  explicând și că mai sunt și alte sume alocate pentru exportul de muniții care nu pot fi declasificate. De ce? Scuza lui Moșteanu este ori penibilă ori sinucigașă: „Vom vedea împreună cu premierul şi cu preşedintele în ce măsură şi ce putem declasifica din asta, pentru că, practic, noi spunem şi cu ce ne-am golit depozitele şi asta nu e neapărat cel mai bun lucru să-l faci public”.

Moşteanu, despre ajutoarele trimise în Ucraina: Sunt clasificate

Adică, chiar autoritățile române sunt capabile să facă ceea ce nu face niciun stat din lume? Să exporte muniție aflată în înzestrarea propriei armate la nivelul în care să nu mai poată asigura securitatea propriilor cetățeni?

Refuz să cred acest lucru, însă cred că primul care ar trebui să se înscrie la acele cursuri de gândire critică, prevăzute pentru cetățeni în Strategia Națională de Apărare a Țării 2025-2030, ar trebui să fie Ionuț Moșteanu!