Adjudecat!

Eloa, sora îngerilor, achiziţionată cu 17.000 de euro

Un subiect romantic prin excelenţă l-a inspirat pe sculptorul Joseph Michel-Ange Pollet (1814-1870) pentru această operă sculptată în marmură, al cărei titlu îl reia pe cel al poemului scris de Alfred de Vigny în 1823. Artist oficial al Salonului de la Paris, Pollet a imortalizat momentul în care Îngerul este răpit de Satan. Cu braţe puternice, Demonul îl înlănţuie, în timp ce figura lui pare să rămână senină.

Născută din lacrimile de dragoste vărsate de Christos la moartea sfântului Lazăr, Eloa este un frumos înger. Ea merge către Dumnezeu ca o soţie către Templu. Într-o noapte visează un înger căzut şi aleargă să-l ajute, deşi fusese avertizată de fraţii săi. Din nefericire, această creatură de o frumuseţe incomparabilă este Lucifer, care se îndrăgosteşte de ea şi o duce către Infern…

Sculptorul Joseph-Michel-Ange Pollet a reluat acest subiect şi îl reprezintă pe Satan ţinând-o pe Eloa pe genunchii săi. Faţa sa, cu capul în jos, pare să indice punctul spre care o conduce către o altă lume. Neliniştea frumoasei tinere este vizibilă, dar ea nu poate reacţiona pentru că îngerul o ţine în braţele sale puternice.

Născut la Palermo din părinţi francezi, Joseph Pollet s-a stabilit la Paris şi şi-a prezentat lucrările la Salon între 1846 şi 1869. Este decorat în 1856 cu Legiunea de Onoare, obţinând un mare succes realizând portrete imperiale.

Lucrarea, estimată între 17.000 şi 20.000 de euro, a fost achiziţionată la o casă de licitaţie de la Vichy pentru suma de 17.000 de euro.

Un exemplar în bronz, datat 1862, se află la Muzeul de Artă din Rouen.

Lolita Slavă

Ivan Lubennikov, Lolita slavă

Născut la Minsk în 1951, Ivan Lubennikov a studiat la Facultatea de Artă Monumentală de la Moscova, iar operele sale cunosc rapid un mare succes. Ele pot fi găsite astăzi în prestigioase muzee, în Galeria Tretiakov, dar şi în colecţii private ruseşti, franţuzeşti, olandeze şi americane… Nudurile sau seminudurile feminine sunt subiectele sale preferate. Un tablou reprezentând o femeie cu forme generoase, intitulat „Lolita slavă”, a fost prezentat recent la o licitaţie de artă din Lyon, estimat între 10.000 şi 14.000 de euro, purtând eticheta Galeriei „Alain Blondel”. Personajul are nişte ochi maliţioşi, un aer şăgalnic şi un zâmbet care pare că trădează pofta de provocare. La braţul blondei Lolita apare un bărbat, iar alături un câine. Lucrarea a fost vândută la Galeria Conan din Lyon cu un preţ neaşteptat de mare, care nu a fost comunicat.

În sănătatea dumneavoastră!

Un impresionant kovsh de Igor Cheryartov

O piesă greu de uitat din cauza bizareriei ei, realizată în cloisonée, cântăreşte 2,640 de kilograme şi are o înălţime de 35,5 centimetri. Estimată la 50.000-60.000 de euro, a fost adjudecată pentru suma de 212.000 de euro. Acest „Kovsh” este, la origine, un recipient tradiţional rus, conceput pentru băut. Iniţial, piesele erau cioplite în lemn, în formă de gâscă sau de raţă, ceea ce explică forma ciudată. Dar în secolul al XIV-lea, ele apăreau şi în metal şi, probabil, cel mai vechi exemplar provine de la începutul secolului al XIV-lea, din Novgorod. După cum erau cioplite, kovsh-urile erau utilizate ca recipiente sau, dacă erau mai mici, drept cupe. Începând cu secolul al X-lea, melanjul de apă şi miere, dar şi siropurile de fructe erau o băutură obligatorie la masă. În secolul al XVII-lea, kovsh-ul a devenit obiect de recompensă şi, în consecinţă, de lux. Piesa licitată este una dintre ultimele mărturii ale Imperiului ţarist, care a scăpat distrugerilor revoluţiei bolşevice.

Acest kovsh, adevărată operă de orfevrerie, semnată de Igor Cheryartov, este creat între 1908 şi 1915, aşa cum atestă poansonul oraşului Moscova. Luxosul recipient emailat, bogat ornat, îl figurează pe ţarul Alexei I Mihailovici. El reia un tablou din 1887, de Konstantin Makovski. Piesa impresionează prin dimensiunile sale. A fost lucrată în argint, cu decoraţii în caboşon din pietre dure, ametiste, citrin, calcedonia, crisopraz şi cuarţ fumuriu. În medalionul emailat este prezentat ţarul Alexei I Mihailovici primindu-şi logodnica.

Să ne aducem aminte că Sankt Petersburg, la începutul secolului al XIX-lea, era un important centru de orfevrerie pentru toate produsele ruseşti, asociind motive şi tehnici de altădată. Începând cu 1860, aici a fost reluată producţia de obiecte masive, în cloisonée, în stilul secolului al XVII-lea, în culori luxuriante.

Candelabre cu pedigree

Candelabre cu sirene

Patru luxoase candelabre au fost considerate vedetele unei licitaţii din luna iunie de la Drouot-Richelieu din Paris, adjudecate la 1.178.000 de euro, un preţ peste estimarea de 950.000 de euro. Ele sunt atribuite bronzierului François Rémond, după desenul aparţinând, probabil, lui Louis-Simon Boizot, director al atelierelor de sculptură ale manufacturii de porţelan de la Sèvres. El este şi autorul unui vas, datat 1776, cu două sirene îngenuncheate. Se pare că François Rémond le-ar fi realizat pentru negustorul Dominique Daguerre, în 1784. Aceste obiecte de lux, în stilul neoclasicismului, au fost probabil vândute de Daguerre celui de al doilea Duce de Praslin, în a cărui colecţie au figurat până în 1793. Le regăsim apoi în colecţia Marchizului de Grange şi, mai târziu, în cea a Ducelui de Hamilton, care a fost dispersată în 1882. Ele au reapărut în 1896 la Paris, odată cu dispersarea colecţiei lui Auguste Dreyfus-Gonzales, când au fost vândute în două loturi, totalizând 93.000 de franci (în jur de 354.800 de euro).

În catalogul Casei de licitaţii sunt descrise ca „patru candelabre din timpul lui Ludovic al XVI-lea, provenind din colecţia de la Hamilton Palace”. Ele au fost achiziţionate atunci de anticarul Jacques Seligmann (1858-1923).

Atribuite lui François Rémond, aceste candelabre cu sirene sunt realizate din bronz patinat, cu verni albastru şi auriu în două tonuri şi sunt înalte de 145 de centimetri.

Peisaj cu stâncă, vândut cu 1.425.000 de euro

Sculptură chinezească din secolul al XVIII-lea

Cel mai mare preţ pentru o piesă chinezească, vândută în cea de a doua parte a lunii iunie, s-a obţinut într-o licitaţie de artă asiatică, pentru un peisaj cu stâncă, realizat din nefrit. După o estimare de 250.000 de euro, el a fost adjudecat pentru 1.425.080 de euro. Piesa reprezintă un episod din „Izvorul râului de pescuit”, o povestire scrisă de Tao Yuanming în jurul anului 421.

O stâncă asemănătoare, în nefrit verde, după un poem de Qianlong, a fost conservată la Muzeul Naţional al Palatului din Beijing.

Pedigree-ul ei este mai modest, dar arată că a figurat, la 5 iunie 1959, în colecţia Doamnei Lanweil, decedată la vârsta de 97 de ani, şi a fost vândută pentru 175.000 de franci (2.830 de euro de azi). În vânzarea de atunci se mai raportau 735.700 de euro pentru un paravan din secolul al XVII-lea, lăcuit, pe un fond auriu, cumpărat de „Rikjmuseum” din Amsterdam.

Doamna Lanweil, anticar, refuzase să-l cedeze lui John Pierpont Morgan. În anunţul „Gazetei Drouot” de la acea epocă, se relatează că, în pofida ofertelor mirifice care îi erau făcute, această alsaciană stabilită în place Saint-Georges din Paris refuza adesea să-şi vândă comorile. Relatarea era elogioasă: „Reunise de-a lungul carierei sale atât capodopere de artă chineză, cât şi adevărate minuni, încât se considera că locuinţa ei este un adevărat muzeu”. Ea era descrisă ca o persoană care avea o mare generozitate şi i se spunea „Zâna bună din Alsacia”, fiind recunoscută şi ca „un negustor de artă de mare clasă”.

După 54 de ani, siguranţa ochiului ei este confirmată de o licitaţie cu profit de milioane, miliardarii chinezi cheltuind fără limită pentru recuperarea comorilor epocii imperiale.