Alegeri în Italia: cum ajută UE la ”edificarea” democrației

Formal, sunt mari deosebiri între Italia și România. Informal, în ambele țări funcționează un pact de excludere a anumitor partide, iar alegerile prezidențiale sunt o afacere de „sufragerie” a elitelor

Alegeri în Italia: cum ajută UE la ”edificarea” democrației

Formal, sunt mari deosebiri între Italia și România. Informal, în ambele țări funcționează un pact de excludere a anumitor partide, iar alegerile prezidențiale sunt o afacere de „sufragerie” a elitelor

Pe 24 ianuarie au început alegerile prezidențiale din Italia. Mandatul actualului președinte, Sergio Mattarella, se încheie în februarie, iar până atunci trebuie ales un nou șef al statului. Deputații, senatorii, reprezentanții regiunilor se adună în Camera Deputaților și votează în trei tururi succesive, în care un candidat trebuie să aibă doua treimi din voturi pentru a fi ales președinte. Dacă asta nu se întâmplă, începând cu al patrulea tur de vot este suficientă o majoritate simplă.

Nu este obligatorie o candidatură oficială la funcția de președinte. Deputații și senatorii sunt liber sa scrie pe buletinul de vot numele celui despre care consideră că îndeplinește criteriile. Firește, există politicieni care își anunță candidatura și încearcă să organizeze o campanie pentru acest vot indirect. Anul acesta, doar Silvio Berlusconi a făcut cu adevărat campanie pentru președinție, însă s-a retras cu o zi înaintea votului. Asta nu i-a împiedicat pe unii deputați să voteze pentru fostul premier Berlusconi. Votul din primul tur a fost haotic – primii doi clasați au adunat doar 39 de voturi din totalul de 1009. Este rezultatul unei strategii pusă la cale de partidele din coaliția condusă de premierul tehnocrat Mario Draghi, fost președinte al Băncii Italiei și al Băncii Centrale Europene. Pentru a nu deranja echilibrul fragil din politica italiană și pentru a da timp pentru negocierile din culise (acolo unde va fi ales cu adevărat președintele), o mulțime de deputați și senatori au căzut de acord sa introducă în urne buletine albe.

De ce este necesară o asemenea mobilizare a strategilor partidelor pentru alegerea unui președinte într-o republică parlamentară cum este Italia? Prerogativele formale ale președintelui Italiei sunt mai degrabă ceremoniale, cu un rol însemnat doar la numirea premierului și, eventual, la stabilirea datei alegerilor parlamentare.

Cele care contează cel mai mult sunt prerogativele informale ale președintelui celei de a treia economii din UE. Aceste puteri, printre care „persuasiunea morală”, au fost ”inventate” odată cu adoptarea monedei euro. Puterile informale ale președintelui Italiei, unde guvernele sunt în mod tradițional instabile, au fost stâlpul de rezistență al Bruxellesului în Peninsulă.

Trecerea la moneda euro a însemnat reducerea rolului guvernului, care a început să adopte la comandă o mulțime de decizii economice nepopulare luate la nivelul UE. Pentru ca acest proces (care implică deseori reduceri de salarii, de pensii, austeritate fiscală, privatizări, liberalizări, închiderea gurii sindicatelor) să decurgă cât mai eficient, este nevoie de reducerea rolului parlamentului, de tehnocratizarea puterii executive. Ramura executivă care poate fi cel mai rapid transformată în acest fel este președinția, iar asta s-a întâmplat în Italia. Rolul președintelui Italiei s-a transformat, treptat, din cel de „garant al Constituției” în garant al „obligațiilor internaționale” ale țării – în special obligațiile asumate prin tratatele UE.

Da, Italia este o republică parlamentară, însă ce putere le mai rămâne partidelor care câștigă alegerile? Câtă vreme o mulțime de prerogative economice, fiscale, monetare au fost transferate Bruxellesului, puterea lor este mult redusă. Se adaugă apoi spectrul președintelui „garant al obligațiilor internaționale”, care își poate exercita influența prin Banca Italiei, Curtea de Conturi și unele structuri puternice din Ministerul Finanțelor. În acest fel, partidele la guvernare care ies din „linia prezidențială” nu își pot exercita cu adevărat puterea.

Iată câteva exemple de manifestare a puterii prezidențiale în Italia, teoretic o republică parlamentară. În 2011, la momentul izbucnirii războiului din Libia, președintele Giorgio Napolitano a făcut lobby informal împotriva premierului, Silvio Berlusconi, care dorea să țină departe Italia de lupta împotriva regimului Gaddafi, cu care semnase acorduri de miliarde de dolari. Președintele a insistat că Italia trebuie să opereze strict în cadrul descris de ONU și NATO. Iar președintele a avut câștig de cauză.

Același președinte Napolitano a negociat împreună cu Mario Dragi (atunci președinte al Băncii Italiei), cu Angela Merkel și Nicholas Sarkozy, pentru a da jos guvernul Berlsuconi și a-l înlocui cu tehnocratul Mario Monti, trecut pe la Goldman Sachs și fost comisar european, asta pentru că Berlsuconi nu dorea impunerea măsurilor dure de austeritate în Italia. Napolitano a fost numit atunci „Regele Giorgio”, iar guvernul Monti a fost numit „guvernul președintelui”.

Mattarella, succesorul lui Napolitano, a făcut acelasi lucru în 2018, când partidele anti-sistem Mișcarea de Cinci Stele și Lega au câștigat alegerile, au format o coaliție și au cerut aprobarea guvernului. Președintele nu a acceptat guvernul, pentru că ministrul de Finanțe propus era un mare critic al monedei euro, Paolo Savona. Guvernul a trecut abia când acesta a fost înlocuit de un eurosceptic moderat.  Nicăieri în Constituția Italiei nu se stipulează că miniștrii trebuie să fie eurofili. Nicăieri în legile europene nu se vorbește despre obligația statelor membre de a nu avea miniștri erosceptici sau anti-europeni. Publicația Unherd amintește că, la acea vreme, Michael Wilkinson, profesor de drept la London School of Economics, a ajuns la concluzia că în Europa se aplică un pactum ad excludendum de tipul celui care a ținut partidele comuniste în afara guvernării in Europa de Vest în perioada postbelică. De data aceasta, excluderea vizează partidele care sunt împotriva aranjamentelor economice si monetare din zona euro.

Același președinte Sergio Mattarella a acționat în culise pentru a da jos guvernul Mișcării de Cinci Stele și a-l înlocui cu un guvern condus de Mario Draghi, imediat ce acesta din urmă și-a încheiat mandatul la Banca Centrală Europeană de la Frankfurt. Mattarella a făcut totul pentru a nu convoca alegeri anticipate, câtă vreme partidele pro-europene stăteau rău in sondaje. Odată numit guvernul Draghi, președintele i-a lăudat fiecare decizie, în special cele legate de prelungirea stării de urgență și impunerea certificatului de vaccinare.

Acum, Mario Draghi este preferatul partidelor pro-europene și al Bruxellesului pentru funcția prezidențială. Partidele pro-europene îl vad ca pe garantul amintitelor „obligații internationale”, inclusive un garant al împrumutării masive a Italiei cu cele 190 de miliarde de euro ce-I revin prin Planul Național de Reziliență și Redresare finanțat de fondul Next Generation EU. Există însă un mare risc generat de alegerea lui Draghi – prăbușirea coaliției în lipsa lui în fruntea executivului. Asta ar duce la alegeri anticipate, iar nici partidele pro-europene (Partidul Democrat, Mișcarea de Cinci Stele, care și-a schimbat orientarea, Forza Italia), nici cele eurosceptice, precum Lega, nu stau bine in sondaje. Nu ar avea de câștigat decât singurul mare partid care nu se află acum la guvernare – Fratelli d’Italia, al Giorgiei Meloni, de extremă dreapta. Cum nimeni, în afară de Meloni, nu își dorește alegeri, este foarte posibil ca acum, la Roma, să se negocieze în culise fie o variantă de guvern tehnocrat supervizat de noul președinte Draghi, fie varianta unui alt președinte. Nu puțini analiști speculează că va fi vorba despre o femeie – prima femeie președinte. O altă variantă este o nouă candidatură a lui Mattarella, care să se retragă strategic, după ce partidele pro-europene vor fi adoptat multitudinea de reforme promise prin PNRR și vor fi trecut cu bine peste alegerile la termen din 2023. Abia atunci, Mario Draghi va putea deveni ”Regele Mario” și va avea ”guvernul lui”.

Formal, sunt mari deosebiri între Italia și România. Una este republică parlamentară, cealaltă este republica semiprezidențială. Informal, președintele Italiei este ales în birourile parlamentarilor, iar în România în sufrageriile lor. Tot informal, alegerile prezidențiale suscită mai multă atenție și mobilizează mult mai multe energii în țară și în capitalele UE decât alegerile parlamentare din cele două țări, unde funcționează pactum ad excludendum. În ambele țări, democrația devine strict o afacere a ”elitelor”, în care taberele rivale ale sistemului se luptă pentru putere, în timp ce marea parte a cetățenilor privesc politica cu indiferență, câtă vreme votul lor puțin contează. Însă cetățenii, cel puțin cei italieni, pot fi mândri de un lucru – țara lor astfel condusă a fost încoronată de revista The Economist drept „țara anului”.

Distribuie articolul pe:

15 comentarii

  1. „Ce legătură are pedofilia cu alegerea președintelui Italiei?”

    Gianina cuafeza > De broscoiul pedofil Berlusconi ai auzit ? De demisia papei Raaaaaaaaaaaztinger ai auzit, ala pupincurit de margit baci pentru o „insigna” ?

  2. Deși pare curios, dar Italia este un fel de turnesol al europei,. Ceea ce face interesantă orice schimbare in cizmă, apare sau nu apare pietricica iritantă.. Draghi, acu premier, poate ajunge ușor președinte,. Astfel cade guvernul, ceea ce implică alegeri parlamentare, in care caz toate s-ar reașeza in cizmă..Iar de un Salvini apucă iar să fie important, multe se vor juca altfel. Vom vedea.

  3. Nu mai e diferenta de sisteme nicaieri raportandu-ne la Bruxelles. Marea Britanie s-a prins si a plecat si mai sunt zbaterile Ungariei si Poloniei, dar Noua Ordine ii rezolva si pe ei, daca nu pleaca din UE! La noi: „Despre partea inchinarii insa, Doamne,sa ne ierti” / Ca prostii „le-om duce toate”doar suntem plini de Baieti (ostatici)…..cu alifia in mana!

  4. Ochi ager, te înșeli. Înainte de Putin pentru italieni este Mussolini. Să nu legăm ceea ce nu se leagă! Altfel, la aberații, este acest infantil de Tomlin. Ce legătură are pedofilia cu alegerea președintelui Italiei? Numai un infantil poate băga aici Biserica și pedofilia. Trec prin cap prostii și se pun repede pe hîrtie. Doamne ferește-ne!

  5. Da, interesant! Complicata alegere a paravanului Mafiei siciliene, zis „Președintele Italiei”… Care, ca să ascundă realitatea, trebuie să se arate slugă umilă a Bruxelles-ului! …nu de alta, da’ ca să nu asmută asupra lui ziarele de la Neviorc…
    P.S. Apropo, cu cine au luat legătura marii ghinărari amerloci la debarcarea în Sițilia, în WW2? Cu „Rezistența italiană”, cea împotriva lui Mussolini? NU! Au luat legătura cu Mafia, mafioții din Neviorc au fost puși de porcurorii amerloci să-i roage pe mafioții sițilieni să nu ajute trupele italiene și germane, ci să le saboteze. Așa că, după WW2, S.U.A. le-au fost RECUNOSCĂTORI mafioților, și acasă, iar în Italia pe ăia autohtoni i-au protejat în fața guvernelor. Mafioții au preluat treptat controlul Italiei, așa că, pînă la urmă, S.U.A. au vrut să arate lumii „libere” că e Marea Luptătoare pentru Justiție și au regizat „Mani pulite” (strămoașa „Anti-corupției” portocalii din Rromînica, regizată tot de ei!), ca să crează ‘talienii de pe Auto strade că le vor binele. Și iată, azi, ce este Italia: cea mai mafiotă țară, cu cea mai mare datorie publică pe umerii populației!

  6. Nu mai sunt elite. Sunt doar un grup de sorosisti care au infiltrat guverne, parlamente, partide , servicii si care de la putere financiara au acaparat tot. Unde sunt partidele traditionale din Franta sau Italia?? Pe model romanesc au fost distruse. Nu construiesc nimic doar speculeaza, manipuleaza si scot cuvinte goale pe gura. Ati vazut specia de inutili intriganti agresivi ca presedintele turnator Petrov sau tinerii gaunosi ai USR.

  7. Mafia de la Bruxelles si masoneriile in toata „splendoarea” lor ! Asta in timp ce Salvini, adevarat patriot italian, este tirit prin tribunale prin procese in care e acuzat de a fi se opus invaziei lumii a treia in Italia si deci si in Europa ! Salvini presedinte !

  8. „Democratia italiana” pe modelul lui Putin: sorosistul Draghi mutat de la prim ministru la presedinte. Diferenta e ca Putin se pune singur unde pofteste, Draghi e marioneta sistemului sorosist.

  9. Apreciez scurta analiza cu cateva osservatii:
    – sunt teoretic 1009 mari electori, dar practic admisi la vot doar 1008, deoarece senatoarei Sara Cunial i s-a interzis dreptul de vot pe motiv ca nu a obtinut un green pass; asta in timp ce pozitivii si cei aflati in carantina voteaza separat intr-un drive-in, unii fiind adusi cu ambulantele;
    – tot ce se intampla e un circ politic gretos care nu are nicio legatura cu democratia, FdI fiind numit partid extremist pentru ca nu se aliniaza politicii globaliste antinationale;
    – dementa guvernarii Draghi nu va inceta nici dupa alegerea presedintelui, cel putin pana la alegerile parlamentare, fiind in vigoare sau urmand sa-si faca efectul masuri politice absolut cretine, fara nicio relevanta nici cu democratia nici cu asa-zisa pandemie (ex: nevaccinatii nu mai au dreptul de a munci, de a primi indemnizatie de somaj, pensie ori alte ajutoare legale – practic sunt condamnati la moarte de un regim criminal);
    – ies la suprafata adevaruri odioase despre gestionarea crizei, printre care manipularea populatiei cu date false, refuzul unor medici de a trata pacientii in mod nediscriminatoriu, greseli de tratament care au cauzat moartea si alte infractiuni.

    Pe langa cele 10 procente de nevaccinati se ridica tot mai multe voci dintre cei „imunizati” cu doua doze si care simt cum le cresc urechi de magar. Efectele fac ravagii in randul tinerilor, unii ramanand cu sechele toata viata lor (nu se stie cat va dura), fara ca decidentii vaccinisti sa fie raspunzatori.

    Din fericire pentru mafia globalista guvernul a luat masuri de protectie legala a infractorilor, propaganda mediei corupte si figuratia unor magistrati asigurand linistea ei temporara si mentinerea virulentei masurilor impotriva poporului italian.

  10. Dacă ar fi citit bunicul meu , cu siguranță că aș fi auzit celenra lui „curvăsăreală! pe care o folosea în astfel de situații , prea încâlcite și ilicite, aș adăuga eu, de unde poporul este exclus categoric de la decizii, iar cei aleși de el ca să-l reprezinte sunt simple marionete ale căror sfori sunt trase din afara țării.
    Ce-i de făcut ?
    Exact ceea ce încă nu facem !
    Și mai târziu s-ar putea să ne coste înmiit mai mult decât acuma .

  11. Scurt curs de alfabetizare pt politicieni (la cererea publicului) (3) by Dark Winter spune:

    Ce auzim noi de la politicienii romani???? :
    Dar ce putem face noi ? noi suntem prea mici .Aceste cuvinte o sa le auziti de un million de ori de la politicienii romani (prin aceste cuvinte ,isi ascund impotenta politica )
    Sursa ABC News : Hungary’s Orban to discuss nuclear power project with Putin (Orban al Ungariei ,discutii privind constructia unei centrale nucleare, cu Putin .Acesta este motivul official pt care pleaca Orban in Rusia , de fapt motivul este : SA SE PUNA BINE CU RUSII.
    The Hungarian foreign minister said that increasing the volume of Russian gas supplies under a 15-year contract Russia signed with Hungary last year also would be on the agenda when Orban meets with Putin.
    Ministrul Afacerilor Externe ungur ,spune ca o sa discute si despre contractul semnat pe 15 ani cu Rusia
    The contract, which calls for 4.5 billion cubic meters of Russian gas to be delivered annually to Hungary via Serbia and Austria, angered Ukraine, Hungary’s eastern neighbor.
    Contractul care “aduce” 4.5 billion cubic metri de gaz rusesc pe an in Ungaria ,prin Serbia Si Austria ,ai umple de spume pe ucrainieni.
    ––––––––––––––––––––––––––––––––––––-Acuma , nu zice nimeni sa ne apucam sa construim centrale nucleare rusesti .
    Politica , este o meserie grea . Oamenii buni , nu pot fi inlocuiti . Atentie mare la ce votati ………

  12. SIMPLU – JERMANIA SAU STATU TRACTOR ISI IMPUNE IN TARILE DIN SUD SECATUITE DE PUTERE ECONOMICA SI SOCIALA PAPUSILE PE CARE SA LE FOLOSEASCA LA IMPUNEREA PUTERII IN EUROPA.FRANTA CARE AR TREBUI SA CONDUCA TARILE FRANCOFONE SI O PARTE DIN TARILE EST EUROPENE A FOST NEUTRALIZATA DE GERMANIA SI ALIATII SAI DIN NORD CU AJUTORUL NEMIJLOCIT AL RUSIEI.IN ACEST MOMENT TARA TRACTOR CONTROLEAZA TARILE DIN NORD SI A DESTABILIZAT TARILE FRANCOFONE REUSIND PRIN FORTA SA SE IMPUNA SI IN TARILE FOSTE EUROPENE.DACA FRANTA NU REUSESTE SA UNEASCA TARILE LATINE PORTUGALIA,SPANIA,ITALIA SI ROMANIA ATUNCI NU VA FI CAPABILA SA ATRAGA SI TARILE EST EUROPENE CU EXCEPTIA UNGARIEI SI BULGARIEI CARE SUNT SI VOR FI DUPLICITARE SUSTINAND PACTUL RIBENTROP – MOLOTOV JERMANIA – RUSIA.CONCLUZIA ESTE URMATOAREA – TARILE LATINE DACA NU SE VOR UNI ADUCAND LA CONDUCEREA LOR PERSONALITATI CAPABILE PENTRU ACESTE LUCRURI ATUNCI JERMANIA VA CASTIGA PARTIAL INTRUCAT PANA IN 2050 POLONIA O VA INTRECE ECONOMIC SI O VA INDEPARTA DEFINITIV DE LA CONDUCEREA EUROPEI.CONDUCEREA EUROPEI PRIN JERMANIA IN TANDEM CU RUSIA REPREZINTA O TRAGEDIE PENTRU TOATE POPOARELE DIN EUROPA.INLOCUIREA LUI MACRON SI A ALTOR CONDUCATORI PRO JERMANI DIN TARILE LATINE ESTE NECESARA SI INEVITABILA.

  13. Da ! e clar Italia e condusa de la Bruxelles aproape la fel de bine ca atunci cand era condusa de la Sevilla de Spaniolul Traian. Pe atunci Grecul Apolodor din Damasc construia monumente splendide la Roma. Iar Traian shi sotzia lui construiau socialismul la Roma hranind gratuit totzi Romanii prin programul socialist „Alimenta” devenit lege sub conducrere lui Traian iar Apolodorus construia la Ostia locuintze gratuite pentru Romanii saraci care sunt vizitate azi ca monumente istorice.

  14. Cum sa urasti copiii si sa iubesti pedofilii, la asta a condus biserica de orice fel ? O societate bolnava pe cale de disparitie !

  15. Ehei, s-a reformat si „democratia” in UE, in statele occidentale fata de ce a fost.
    Din „demoscratos” in toate aspectele a disparut „demos”-ul si a ramas doar „cratos”-ul reprezentat de niste elite care exista si guverneaza ptr ele insele, de foarte multe ori impotriva intereselor si bunastarii „demos”-ului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.