Alegeri în Moldova: Socialiştii pro-ruşi sunt pe locul 1, dar nu câştigă

Socialiştii pro-moscoviţi ai lui Igor Dodon câştigă scrutinul din Republica Moldova, dar guvernul ar putea fi format din partidele pro-europene. Votul din România a anihilat votul de la Moscova. Panica de la miezul nopţii. Ce rezultate au fost la precedentele alegeri.

După centralizarea a 87,70% (ora 07.15) dintre secţiile de votare, rezultatele scrutinului din Republica Moldova sunt următoarele:

1. PSRM – 21,6%
2. PLDM – 19,3%
3. PCRM – 17,83%
4. PD – 15.76%
5. PL – 9,38%
6. PCR – 4,99%
7. BUV – 3,32%

Chiar dacă socialiştii lui Igor Dodon, cel mai înverşunat adversar al accederii în UE a Moldovei şi cel mai înverşunat detractor al României ocupă locul 1, acest rezultat nu le este de niciun folos. Pentru că nu poate face majoritatea în Adunarea Deputaţilor, chiar şi în situaţia în care se aliază cu comuniştii lui Vladimir Voronin. În proporţie de 99% (doar în situaţia unor grave neînţelegeri, ceea ce credem că nu se vor înregistra, este valabil procentul de 1%) majoritatea parlamentară va fi dată de cele trei partide pro-europene, PLDM (Partidul Liberal Democrat din Moldova) – „corepondentul” PNL-ului din România, PD (Partidul Democrat din Moldova) – „corespondentul” PSD-ului din România şi PL (Partidul Liberal) – fost „asociat” cu PDL-ul din România, actualmente „corespondentul” PMP-ului din România. Conform procentelor parțiale obţinute repartizarea celor 101 de mandate parlamentare ar fi următoarea: PSRM ar obţine 26 de mandate, PLDM – 23, PCRM – 21 de mandat, PDM – 19 şi PL – 12 mandate.

Majoritatea necesară formarii guvernului ar fi asigurată, rămânând însă dificultatea creării majorității pentru alegerea președintelui, de 61 de deputați. Actualul președinte pro-european Nicolae Timofti a fost ales în martie 2012, pentru un mandat de 4 ani. In 2010, Parlamentul a fost dizolvat tocmai din cauza imposibilității de a alege un nou președinte, după mai multe scrutine repetate.
Următorii competitori electorali, PCR (Partidul Comunist Reformator), PPCD (Partidul Popular Creştiin Democrat), PFP (Partidul Forţa Poporului), PNL (Partidul Naţional Liberal) – nicio legătură cu PNL-ul din România, PLR (Partidul Liberal Reformator), MPA (Mişcarea Populară Antimafia), BUV (Blocul Alegerea Moldovei-Uniunea Vamală), DA (Democraţia Acasă), PPRM (Partidul Popular din Republica Moldova), PR (Partidul Renaştere), PAD (Partidul Acţiunea Democratică), PVE (Partidul verde Ecologist), PM (Patrioţii Moldovei), UCM (Uniunea Centristă din Moldova), PNŢ (Pentru Neam şi Ţară) nu au trecut pragul electoral de 6%. De asemenea nu au prins pragul electoral, candidaţii independenţi Oleg Brega, Oleg Cernei, Valeriu Pleşca şi Anatolie Doga.

Cetățenii moldoveni din România au anihilat voturile din Rusia

În diaspora, cetățenii moldoveni cu drept de vot din România au reușit să anihileze voturile din Federația Rusa, orientate masiv către PSRM (cu o orientare profund pro-rusă) și către PCRM. Potrivit ambasadorului Republicii Moldova în România, Iurie Reniță, în țara noastră au votat circa 10.500 de cetățeni modoveni (în 11 secții de vot), aproape de pragul înregistrat la alegerile din 2010- 11.000. Potrivit Timpul.md, distribuția voturilor lor arată astfel: PLDM – 40%, PL – 33%, PDM – 5%, PCRM – 1% si PSRM – sub 1% (51 de voturi). În București și Cluj, comuniștii și socialistii nu au înregistrat niciun vot.
Potrivit unor date neoficiale, în Federația Rusă (unde au fost organizate 5 secții de vot) s-au prezentat la vot circa 9.500 de alegători. Presupunând chiar că au votat într-o majoritate uriașă cu PSRM și PCRM, voturile din România au reușit să le anihileze alegerea. Tot date neoficiale arată ca la cele 25 de secții de vot din Italia au votat peste 27.000 de cetățeni ai Republicii Moldova. În diaspora (fără Canada și Statele Unite) au fost exprimate circa 71.000 de voturi, arată date neoficiale.

Articolul 87 din codul Electoral al Republicii Moldova arată:

(1) Mandatele de deputat în Parlament se distribuie numai concurenţilor electorali care au obţinut minimul necesar de voturi pentru trecerea pragului de reprezentare stabilit la art. 86.
(2) Distribuirea mandatelor de deputat între partide, alte organizaţii social-politice şi blocuri electorale se efectuează numai după ce se stabileşte numărul candidaţilor independenţi care au acumulat cel puţin 2 la sută din voturile valabil exprimate ale alegătorilor şi se scade numărul respectiv de candidaţi independenţi din numărul total de mandate de deputat în Parlament.
(3) Numărul de voturi ce le revin candidaţilor independenţi care au acumulat cel puţin 2 la sută din voturile valabil exprimate se scade din numărul total de voturi valabil exprimate în alegerile parlamentare respective. Numărul de voturi obţinut se împarte la numărul de mandate de deputat rămase după scăderea mandatelor obţinute de candidaţii independenţi, obţinîndu-se astfel coeficientul electoral al alegerilor parlamentare respective.
(4) Numărul de voturi valabil exprimate obţinut de fiecare partid, de altă organizaţie social-politică sau de fiecare bloc electoral care a trecut pragul de reprezentare stabilit la art. 86 se împarte la coeficientul electoral, obţinîndu-se astfel numărul de mandate de deputat ce revin fiecărui concurent electoral. Numerele după fracţie mai mari de 5 se rotunjesc în partea crescîndă, iar cele de 5 şi mai mici se rotunjesc în partea descrescîndă.
(5) Numărul mandatelor de deputat rămase nedistribuite se repartizează succesiv, cîte unul fiecărui partid, altei organizaţii social-politice, fiecărui bloc electoral, începînd cu concurentul electoral care a obţinut cel mai mare număr de mandate, în ordine descrescîndă.

Panica de la miezul nopţii

La miezul nopţii în anumite medii din România s-a instaurat panica. După centralizarea a 30,44% din secţiile de votare situaţia era următoarea:

1. PSRM – 23.11%
2. PCRM – 20.29%
3. PLDM – 16.95%
4. PD – 16,53 %
5. PCR – 6.13%
6. PL – 5.89 %

La Realitatea TV (singurul post de televiziune care a fost „live” cu Basarabia între orele 21.00 – 02.00), redactorii de specialitate au interpretat eronat datele, crezând iniţial că este vorba de scoruri electorale după centralizarea opţiunii de vot a 30,44% din electoratul care a ieşit la urne. S-a instaurat o stare de panică (amplificată şi de un ONG-ist, Alexandru Cumpănaşu, complet depăşit de relităţi, inclusiv cele din România) pentru că în interpretarea dată, partidele antieuropene PSRM şi PCRM aveau împreună 43,4%, ceea ce le-ar fi adus fix 51 de mandate de deputat, adică majoritatea în Adunarea Deputaţilor, iar cu cele 9 ale PCR (Partidul Comunist reformator), o majoritate confortabilă. O declaraţie dată în jur de 00.30 de şeful Partidului Comuniştilor, Vladimir Voronin, „nici mort nu voi face o alianţă cu Dodon” (şeful socialiştilor) a mai redus din starea de panică. Totuşi, se întrevedea o situaţie ingrată: necogierile proeuropenilor cu comunistul Voronin. Adică răul cel mai mic. La ora respectivă pe datele existente, PL nu prindea parla mentul, fiind sub 6%. Intrat telefonic, viitorul şef al cancelariei prezidenţiale, MRU, a precizat că este vorba de de 30,44% din secţiile de votare şi că primele care dau rezultatele sunt secţiile de votare din „nordul” pro comunist. Nu a fost băgat în seamă pentru că moderatorul Rareş Bogdan şi oneghistul mai sus amintit aveau cu totul alte dileme. Doar după ce au intervenit telefonic Dan Dungaciu de la Chişinău şi Cătălin Predoiu, s-au înţeles corect datele procesate şi starea de panică a dispărut. Şi din 30 în 30 de minute cele două partide „roşii” scădeau, PCR a căzut (după o oră) sub pragul electoral, care însă a fost trecut de PL, unul dintre partidele pro-europene şi pro.româneşti.

Ce a fost în 2010

Pe 28 noiembrie 2010 s-au desfăşurat alegeri parlamentare anticipate, care au avut următoarele rezultate:

1. Partidul Comuniştilor din Republica Moldova: 38,34% – 42 mandate de deputaţi
2. Partidul Liberal Democrat din Moldova: 28,42% – 32 mandate
3. Partidul Democrat din Moldova: 12,70% – 15 mandate
4. Partidul Liberal: 9,96% – 12 mandate
S-au mai aflat în cursă 16 formaţiuni politice şi 19 candidaţi independenţi. Niciun alt partid sau candidat independent nu a reuşit să atingă pragul electoral de 6%.
Cele trei partide cu orientare pro-europeană, PLDM, PDM şi PL au alcătuit o coaliţie care a avut majoritatea în Adunarea Deputaţilor şi a dat Guvernul.

Călin Marchievici
Lucian Gheorghiu

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.