Alegeri militarizate în Rusia

Circa 109 milioane de alegători sunt chemaţi la urne , duminică, la alegerile prezidenţiale din Rusia. Nu mai puţin de 450.000 de militari şi poliţişti au fost mobilizaţi pentru a garanta securitatea secţiilor de votare. În marile oraşe, la intrarea în secţii au fost instalate detectoare de metale, pentru prevenirea unor posibile atentate.

Votul va începe la ora 22, ora României, în Extremul Orient rus (Kamceatka şi Ciukotka-singura regiune a Rusiei care se întinde şi în emisfera vestică). Pentru partea de vest a Rusiei, votul va incepe la ora 7, ora României şi se va încheia la ora 20.

Pentru Vladimir Putin, 4 martie va fi mai mult un referendum, pentru că majoritatea sondajelor îl dau învingător din primul tur. Centrul pentru Sondarea Opiniei Publice (VTsIOM) îi acordă 58,6% din voturi, iar Centrul Levadia 66%. Sunt rezultate superioare celui obţinut în 2000 (53%), însă mai slabe decât la alegerile din 2004 (71%). Victoria deschide calea către o Rusie condusă de Putin până in 2024, în urma unei reforme constituţionale din 2008 care prelungeşte mandatul prezidenţial la şase ani.

Contracandidaţii lui Putin nu par a avea nicio şansă, după cum niciunul nu reprezintă cu adevărat opoziţia democratică. Cel mai bine plasat este liderul comunist Ghenadi Ziuganov (14,8%-15%), urmat de naţionalistul Vladimir Jirinovski (8-9,4%), miliardarul independent Mihail Prohorov (6-8,7%) şi Serghei Mironov, liderul Partidului Rusia Dreapta (5-7,7%). Ziuganov şi Jirinovski sunt „veterani” ai prezidenţialelor, candidând de cinci, respectiv patru ori până acum. Ambii sunt fideli Kremlinului. Mironov conduce un partid controlat de Putin. Miliardarul Prohorov este singurul care proune un program liberal (armata profesionistă, legături strânse cu UE, reforma sistemului politic), însă modul în care a dobândit averea de 18 miliarde de dolari îi face pe critici să vadă în el un factor de legitimarea a realegerii lui Putin.

Cum regimul controlat de actualul premier Vladimir Putin se confruntă cu o frondă fără precedent din partea populaţiei, Comisia Electorala Centrală a anunţat că s-au instalat 96.000 de camere de luat vederi în secţiile de votate şi ca procesul va putea fi urmărit în direct pe internet. Peste 600.000 de utilizatori s-au înscris deja pentru a urmări votul. Experţii în informatică şi liderii opoziţiei susţin că aceasta nu va împiedica însă fraudarea alegerilor. Relevant este că, la peste 100 de milioane de alegători, Rusia nu a autorizat decat 200 de observatori din partea OSCE, organizaţie care a anunţat deja nereguli în desfăşurarea campaniei electorale. Alţi circa 500 de observatori vor veni din fostele republici sovietice, aflate în sfera de influenta a Kremlinului.

Coaliţia opoziţiei care organizează, de la alegerile din decembrie, manifestaţii de o amploare fără precedent la Moscova în ultimii 12 ani, a considerat că scrutinul nu poate fi democratic şi prevede o nouă manifestaţie chiar pe 5 martie, în centrul capitalei ruse.

Vladimir Putin a ripostat însă şi si-a asigurat o poartă de slavare. El a acuzat deja opoziţia că a distrbuit buletine de vot false, tocmai pentru a acuza apoi guvernul de fraudă.

Într-un interviu acordat mai multor ziare străine şi publicat vineri, Putin s-a declarat sigur de susţinerea majorităţii, chiar şi în marile oraşe şi în cadrul clasei de mijloc, care a îngroşat rândurile opoziţiei. „Consideraţi că majoritatea populaţiei este împotriva mea? În ce sondaje? Pur şi simplu am mai puţini susţinători, dar aceştia reprezintă totuşi majoritatea”, a declarat el.

Campania electorală a încetat oficial în seara zilei de vineri, iar Comisia Electorală a interzis difuzarea fimului „Eu, Putin”, realizat de televiziunea germană ARD. Fimul, considerat ca fiind foarte favorabil lui Putin, urma să fie transmis vineri de postul NTV, controlat de Gazprom, însă acest lucru a fost considerat neloial.