Comedia “Los amantes pasajeros / Amanţii pasageri”, în regia lui Pedro Almodóvar, care a deschis “Festivalul Internaţional de Film Transilvania” (TIFF) din Cluj, ediţia a 12-a, şi a adunat peste 1.600 de spectatori, are astăzi, la Cinema “Studio” din Bucureşti, premiera oficială în România.
Distribuită de “Independenţa Film”, pelicula intră, tot astăzi, în mai multe cinematografe din întreaga ţară: în Bucureşti, la “Studio”, Sala “Elvire Popesco”, “Hollywood Multiplex”, “Movieplex Cinema Plaza”, “Grand Cinema Digiplex” (Băneasa), NCCR (Muzeul Ţăranului Român), cinemateca “Union”, “Patria”, “Europa”, “Cinema City Cotroceni” (AFI), “Cinema City Sun Plaza”, dar şi în Cluj, Arad, Ploieşti, Craiova şi Călăraşi.
“Los Amantes Pasajeros” este o comedie “light, very light”, aşa cum o descrie însuşi regizorul Almodóvar. O cursă aeriană cu destinaţia Mexico City are mari probleme tehnice la trenul de aterizare şi este obligată să survoleze aeroportul ore în şir, în imposibilitatea de a ateriza. Atât echipajul, cât şi pasagerii sunt prinşi într-o cursă mortală din care nu pare să existe vreo scăpare fericită. Dacă în orice film american, acesta ar fi începutul unui horror tensionat, în pelicula lui Almodóvar, vecinătatea pericolului declanşează un catharsis general.
Titlul filmului păstrează şi în traducerea românească dublul sens din spaniolă. “Filmul s-a vândut deja în toată lumea”, a declarat Almodovar, adăugând: “Din păcate, în ţările în care titlul original «Los amantes pasajeros» nu permite traducerea cu dublu sens – oameni care călătoresc, dar şi iubiţi care nu sunt legaţi pe veşnicie -, filmul se va numi «I’m So Excited». N-a fost chip să traducem titlul spaniol în engleză pentru a-i păstra dublul sens. De asemenea, au existat şi alte motive independente de noi. (…) S-a făcut o mulţime de filme despre grupuri de persoane prinse într-un loc înghesuit din care nu pot ieşi. Televiziunea e plină de reality show-uri şi concursuri claustrofobice. De la «El ángel exterminador» (1962) al lui Buñuel şi până la «Buried» (2010) al lui Rodrigo Cortés, unde totul se întâmplă în cel mai strâmt loc imaginabil: un coşciug. Provocarea este atât pentru persoana prinsă acolo, cât şi pentru regizorul care trebuie să redea povestea respectivă.
În cazul «Amanţilor», provocarea pentru ei este să-şi depăşească frica, coşmarurile, obsesiile. Şi asta fără ajutorul tehnologiei, chestie greu de imaginat azi… Fără imagini distractive de pe monitoare care să-i anestezieze. Fără iPhone-uri, iPad-uri, filme, internet etc. Condamnaţi să fie ei înşişi, înconjuraţi de necunoscuţi. În afară de citit, singura armă a lor sunt cuvintele, pentru a relaţiona între ei, pentru a răbufni, pentru a se minţi între ei şi pe ei înşişi. Pentru a seduce şi a se lăsa seduşi, pentru a se confesa şi pentru a lupta împreună împotriva fricii, a singurătăţii şi a ideii de moarte. Neruşinaţi, patetici, artificiali, veseli, exageraţi, fragili, distruşi… fie ca Borges să mă ierte pentru atâtea adjective la un loc!”
Din distribuţie fac parte Antonio Banderas şi Penélope Cruz, precum şi o mare parte din actorii obişnuiţi ai regizorului spaniol: Paz Vega, Antonio de la Torre, Javier Cámara, Carlos Areces, Raúl Arévalo, Lola Duenas, Blanca Suárez.

Pedro Almodovar In timpul filmarilor Foto Paola Ardizzoni & Emilio Pereda
Cu trei zile înainte să înceapă filmările, Pedro Almodovar şi-a pierdut, vocea. “Cred că din cauză că a trebuit să vorbesc atât de mult, dar şi din cauza aerului condiţionat. Mie tot timpul mi se întâmplă ceva cu câteva zile înainte să mă apuc de filmat. Aşa ştiu că e timpul să-i dăm drumul la treabă. Vreo trei zile mi le-am petrecut într-o tăcere monahală. Regizarea unui film presupune să vorbeşti cât e ziua de lungă. Cu fiecare în parte şi chiar cu mai mulţi deodată. Să fii regizor înseamnă să răspunzi la sute de întrebări în fiecare zi, chiar dacă ştii sau nu răspunsul la ele”.
Pedro Almodóvar este cel mai cunoscut şi apreciat regizor spaniol de la Luis Buñuel încoace.

Pedro Almodovar In timpul filmarilor Foto Paola Ardizzoni & Emilio Pereda
Pe numele complet Pedro Almodóvar Caballero, s-a născut în septembrie 1949, într-un mic orăşel Spania, Calzada Calatrava, regiunea La Mancha. La 20 de ani, Almodóvar a ajuns la Madrid şi, o perioadă, ş-ai câştigat existenţa vânzând lucruri uzate într-o piaţă volantă numit “El Rastro”. Voia să studieze cinematografia, însă nu avea banii necesari pentru facultate. În plus, şcolile de film fuseseră închise în anii ‘70 de către guvernul Franco.
S-a angajat la compania naţională de telefonie şi din primul salariu şi-a cumpărat o cameră “Super 8”. În perioada 1972 – 1978 a realizat câteva scurtmetraje cu ajutorul unor prieteni, care au fost apreciate de puţinul public care le-a văzut. Almodóvar a ajuns o vedetă a mişcării (contra)culturale pop “La Movida”, de la finele anilor ‘70, din Madrid.
În 1992, Pedro Almodóvar a fost membru al juriului Festivalului de Film de la Cannes.
Primul său lungmetraj se numeşte “Pepi, Luci, Bom and Other Girls Like Mom” (1980). Făcut pe 16 mm, a fost apoi trecut pe peliculă de 35 mm pentru lansarea către publicul larg. În 1987, împreună cu fratele său, Agustin Almodóvar, pun bazele casei de film “El Deseo”, cea care a produs şi “Los amantes pasajeros”.
Puţină lume ştie că fratele său, Agustin, chiar şi mama lor, Francisca Caballero, apar din când în când cu roluri cameo în filmele lui Almodóvar. Fratele Agustin a apărut în aproape toate, inclusiv în “Los amantes pasajeros”, unde este unul dintre controlorii aerieni din turn, în “La piel que habito” (2011), “Volver” (2006), “Hable con ella” (2002), “Mala educacion” (2004)… Francisca Caballero a jucat în “Kika” (1993), “Átame!” (1990), “Mujeres al borde de un ataque de nervios” (1988) şi “Qué he hecho yo para merecer esto!!” (1984).
Despre“Amanţii pasageri”, care este al 19-lea film al său, regizorul mărturisea că “emoţiile şi nesiguranţa sunt aceleaşi ca la primul meu film. Mă simt ca atunci când am făcut «Pepi, Luci, Bom and Other Girls Like Mom», doar că, de data asta, cu mai mult păr alb în cap”.

Actrita spaniola Blanca Suarez intr-o scena din film