Analiză. Marele mercato de la Bruxelles: cum va arăta viitoarea echipă din fruntea UE

Cum confirmarea lui Jean-Claude Juncker ca preşedinte al Comisiei Europene este acum doar o formalitate, în culisele Bruxelles-ului ochii au început să se îndrepte către posibilii comisari europeni, dar şi către potenţialii şefi ai Consiliului European şi diplomaţiei UE, alegeri care vor fi făcute la summitul european de pe 16 iulie.

Un socialist însărcinat cu Afacerile Economice şi Monetare

Deşi are nevoie de sprijinul socialiştilor din Parlamentul European pentru a fi învestit în funcţie de preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a făcut o afirmaţie surprinzătoare marţi, 8 iulie: viitorul comisar european pentru Economie va fi un socialist.

Juncker a promis acest lucru în faţa grupului socialiştilor şi democraţilor din PE. În discursul său, Juncker a arătat că este pentru un salariu minim european, pentru o plată pe măsură muncii depuse, pentru tratarea flexibilă a problemei deficitului bugetar şi a datoriilor. “Pactul de stabilitate nu va deveni un pact de flexibilitate, dar vom fi flexibili în cadrul lui. Şi un socialist va fi însărcinat cu acest dosar”, a spus Juncker, citat de Euobserver.

„Pactul de stabilitate nu va deveni un pact de flexibilitate, dar vom fi flexibili în cadrul lui. Şi un socialist va fi însărcinat cu acest dosar” – Jean-Claude Juncker

Odată stabilit acest criteriu, favoriţii la funcţia de comisar sunt actualul ministru francez de Finanţe, Pierre Moscovici, şi olandezul care i-a urmat lui Juncker la conducerea Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem. Ambii sunt socialişti.

Numai că multe alte state UE îşi doresc portofoliul Afacerilor economice şi monetare. Miercuri, Finlanda l-a nominalizat pe fostul premier, care a demisionat în urmă cu o lună, Jyrki Katainen, pentru funcţia de comisar. Scopul lui Katainen este să îi succeadă compatriotului său Olli Rehn, adica să devină comisar pentru Afaceri economice şi monetare. Katainen nu este însă socialist, dar premierul finlandez Alexander Stubb susţine că noul criteriu introdus de Juncker este greşit: “Dacă Eurogrupul este prezidat de un socialist, atunci comisarul pentru Economie ar putea să fie din PPE.” Desigur, Katainen are şi alte opţiuni, Finlanda putând să se mulţumească şi cu portofoliul pieţei interne, al competiţiei, comerţului sau al energiei.

Negocierile din spatele uşilor inchise ar putea duce la “combinaţii” complicate. Dacă pentru postul de comisar pentru Economie va fi preferat Pierre Moscovici, Dijsselbloem va rămâne în fruntea Eurogrupului, ceea ce va nemulţumi Spania, care îşi doreşte şefia reuniunilor statelor din zona euro. În cazul în care nu va fi el cel preferat, Moscovici ar putea primi portofoliul Pieţei Interne, defavorizând Marea Britanie şi Finlanda.

Mai clare sunt lucrurile în ţările care şi-ar dori o prelungire a mandatelor actualilor lor comisari. Este vorba, potrivit RFI, despre România, Germania sau Austria.

Cum se împacă egalitatea de gen cu reprezentarea ţărilor estice

Înţelegerile nu se fac doar pentru portofoliile de comisari, ci şi pentru şefia Consiliului European şi a diplomaţiei UE. Potrivit Financial Times, mai multe ţări se luptă pentru a-şi asigura succesiunea lui Herman Van Rompuy la şefia Consiliului European. Este vorba de Danemarca, care o propune pe Halle Thorning-Schmidt, actualul premier. Funcţia mai este dorită şi de premierul olandez Mark Rutte şi de fostul premier estonian Andrus Ansip.

Nu în cele din urmă rămâne de rezolvat problema egalităţii de gen, dar şi cea a reprezentării noilor state membre, cele din Europa centrală şi de Est. O soluţie la ambele probleme, scrie Financial Times, este Kristalina Gheorghieva, actualul comisar european al Bulgariei. Numele ei a fost vehiculat pentru functia de Înalt Reprezentat pentru politică externă şi de securitate, ocupată acum de baroneasa Catherine Ashton. Făcând parte din grupul PPE, Gheorghieva nu va putea obţine şefia diplomatiei UE dacă în fruntrea Comisiei şi a Consiliului vor fi numiţi reprezentanti PPE.

În acest caz este de luat în considerare actualul ministru italian de Externe, Federica Mogherini, care cel putin ar rezolva problema egalităţii de gen. Însă, scrie Financial Times, statele baltice şi Polonia se opun numirii unui italian în fruntea diplomaţiei UE, deoarece Roma nu a susţinut suficient sancţiunile împotriva Rusiei, în timpul crizei din Ucraina. Cât îl priveşte pe ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, pentru că este membru PPE, pe deasupra şi bărbat, şansele sale de a deveni Înalt Reprezentat pentru politică externă şi de securitate sunt aproape nule.