La una dintre cele mai importante manifestări mondiale, Târgul de Carte de la Londra, ce se va desfăşura între 19 şi 21 aprilie, ţara noastră va fi prezentă pentru a treia oară consecutiv. RooMania With A View
La această ediţie a Târgului de Carte de la Londra vor fi expuse 700 de titluri, apărute la 21 de edituri româneşti, şi peste 100 de traduceri publicate în străinătate, cu sprijinul ICR. Editorii de la University of Plymouth Press, invitaţi speciali ai standului românesc, vor prezenta seria de 20 de autori români, ale căror cărţi au fost traduse.
În prima zi a târgului, la stand va avea loc dezbaterea “Next-Door Neighbours“, la care vor participa scriitorul român Stelian Tănase, al cărui volum “Clienţii lui Tanti Varvara” urmează să apară de University of Plymouth Press în acest an, cât şi Paul Honeywill, directorul acestei instituţii. Cu acest prilej, Sarah Chapman, designer la Peninsula Arts, va prezenta programul dezvoltat în cadrul Universităţii Plymouth, care va include spectacole de muzică şi teatru româneşti. Actriţa Cristina Cătălina va citi fragmente din traducerile publicate.
În cea de-a doua zi a târgului, în cadrul întâlnirii "ABSYNTHE Makes the Heart Grow Fonder", va fi prezentată antologia “Absinthe 13: Spotlight on Romania”, care cuprinde fragmente din scrieri semnate de Stelian Tănase, Lucian Dan Teodorovici, Dumitru Ţepeneag, Bogdan Suceavă, Dan Lungu, Nora Iuga, Gheorghe Crăciun, Mircea Cărtărescu, Adriana Bittel, Ştefan Bănulescu, Ştefan Agopian. Traducătoarea Jean Harris intră în dialog cu Stelian Tănase.
În aceeaşi zi, scriitorii George Arion, Alexandru Arion şi Oana Stoica Muja vor conferenţia în cadrul dezbaterii “Crime and Reason: the Romanian Crime Writers Club enters the scene”. Pe 21 aprilie, jurnalistul britanic Anthony Daniels, alături de invitaţii săi, va prezenta la standul României albumul “Kombinat. Industrial Ruins of the Golden Era”, iar seara va fi vernisată expoziţia cu acelaşi titlu la sediul Institutului Cultural Român de la Londra.
Cu acest prilej, Maria Răducanu şi Maxim Belciug vor susţine un concert inedit cu piese româneşti, franţuzeşti şi ruseşti. Editurile din România participante la London Book Fair sunt: All, Art, Brumar, Cartea Românească, Editura Casa Radio, Cartier, Corint, Editura Institutului Cultural Român, Curtea Veche, Paralela 45, Polirom, Humanitas, Humanitas Fiction, Humanitas Multimedia, RAO, Nemira, Vellant ş.a.
Memoria sticlei
Între 14 şi 19 aprilie, la Muzeul Meşterilor şi Artizanilor din Quebec, este deschisă o expoziţie de sticlărie românească. Vernisajul va fi urmat de un seminar, intitulat “Tradiţie, prezent şi viitor în industria românească a sticlei”. Manifestarea se înscrie în “Anul Sticlei de la Montreal”.
Sunt expuse obiecte de artă pentru decoraţiuni interioare, icoane realizate pe sticlă, piese utilitare. Sunt prezenţi artişti de renume din acest domeniu. Temele expoziţiei, puse sub genericul “Perlele sticlei”, urmăresc toate formele de manifestare a genului, de la obiectele cotidiene la vitralii, sau piese ce urmăresc “memoria sticlei”.
7x7x7
Sub titlul “7 Ţări 7 Culturi 7×7 Perspective”, la Békéscsaba, în Ungaria, se desfăşoară, până la 26 aprilie, Luna culturii române. Festivalul şi-a propus ca, pe parcursul unei luni, să prezinte localnicilor cultura fiecărei ţări vecine cu Ungaria, prin intermediul teatrului. Alături de spectacole din Ucraina, Slovacia, Austria, Serbia, Slovenia, Croaţia, a fost invitat, pe scena Teatrului Jokai, spectacolul lui Laurian Oniga, cu “O scrisoare pierdută”. Vor participa, alături de teatrul din Arad, trupe din Cluj, Gheorghieni, Oradea, cu un repertoriu de la Caragiale la Vişniec, până la teatrul pentru copii şi teatru-dans.
Totodată, Institutul Cultural Român din Budapesta prezintă şi recenta premieră “Weekend cu mama”, a regizorului Stere Gulea, care a rulat, cu sală plină, şi în cadrul Săptămânii Filmului Românesc la Budapesta. În 19 aprilie, publicul va putea viziona spectacolul cu piesa lui Matei Vişniec, “Caii la fereastră”, producţie a Teatrului de Cameră din Arad.
Corina Şuteu, în fruntea EUNIC
În cadrul celei de-a 13-a reuniuni oficiale a conducătorilor institutelor şi centrelor culturale europene din New York, Corina Şuteu, directorul ICR din New York, a fost aleasă pentru un mandat de preşedinte al organizaţiei EUNIC New York, reţeaua institutelor culturale din Uniunea Europeană prezentă în Statele Unite ale Americii. Candidatura ei a fost salutată de către Andreas Stadler, directorul Forumului Cultural Austriac, ţară care a deţinut preşedinţia EUNIC New York în 2007.
Andreas Stadler a subliniat calitatea impresionantă a colaborărilor pe care Corina Şuteu le-a angajat în ultimii patru ani cu partenerii europeni şi americani. Ataşatul cultural italian Giovanni Desantis a remarcat, de asemenea, importanţa alegerii unui preşedinte dintr-o ţară europeană latină. Filiala EUNIC New York a fost înfiinţată în 2007, reunind organizaţii culturale din 14 ţări ale Uniunii Europene, printre care se numără British Council, Institut Français, Goethe Institut, Instituto Cervantes, Institutul Italian de Cultură, Institutul Cultural Finlandez, Scandinavia House, Consulatul General al Elveţiei, Forumul Cultural Austriac, Consulatul General al Sloveniei, Institutul Cultural Polonez, Institutul Ceh, Centrul Cultural Maghiar etc.
EUNIC New York are vocaţia de a încuraja colaborarea dintre institutele naţionale ale ţărilor Uniunii Europene şi de a deveni o voce culturală recunoscută în Statele Unite ale Americii.
Selecţionaţi pentru Germania
Scriitorul Filip Florian va citi, joi 15 aprilie, în cadrul seriei de lecturi, intitulate “Europa Literară”, de la Berlin, unde se bucură de o deosebită audienţă, din romanul său “Degete mici”/ “Kleine Finger”, publicat în 2008, în traducerea lui Georg Aescht, la prestigioasa editură germană Suhrkamp. Printre autorii reprezentativi ai celor 27 de ţări membre ale Uniunii Europene care au participat până acum la acest proiect s-au numărat şi Wojciech Kuczok, Miguel Sousa Tavares, Hugo Hamilton. Partenerii proiectului sunt Reprezentanţa din Berlin a Comisiei Europene (care va şi găzdui evenimentul, în sediul aflat în imediata apropiere de Poarta Brandenburg) şi LiteraturWERKstatt (“Atelierul de literatură”) din Berlin.
Ţara noastră va fi prezentă şi în cadrul Festivalului FilmFest din Dresda, cu pelicula “Luminal Introspect” de Mircea Purdea, selectat în secţiunea „Panorama”. Festivalul de film, care se desfăşoară între 20 şi 25 aprilie, prezintă cele mai bune scurtmetraje din toată lumea şi este în continuare caracterizat prin atribute precum spontan, inovator, complex. În cadrul concursului naţional şi internaţional al festivalului participă 70 de filme din circa 20 de ţări, selectate din peste 2.000 de filme artistice şi de animaţie.
La Wiesbaden, între 21 şi 27 aprilie, Festivalul Filmului din Europa Centrală şi de Est, organizat, începând cu anul 2001, de către Institutul German de Film (DIF), reprezintă, prin varietatea secţiunilor filmice şi a forumurilor, o platformă unică pentru dialogul dintre Est şi Vest. Timp de 7 zile au loc, în prezenţa regizorilor, producătorilor şi a jurnaliştilor de specialitate, numeroase premiere şi proiecţii de filme. Festivalul facilitează astfel drumul spre cinematografele germane al acestor producţii. Peliculele româneşti: “Medalia de onoare”, în regia lui Călin Peter Netzer, “Francesca” (Bobby Păunescu) şi “Poliţist, adjectiv” semnat de Corneliu Porumboiu, distins recent cu Marele Premiu la Vukovar.
Trei scriitori români, într-o seară de “cvasi-literatură”, organizată de ICR Berlin şi LiteraturWERKstatt Berlin, marţi, 27 aprilie: Nora Iuga, Augustin Cupşa şi Octavian Soviany citesc pentru publicul german din acest tip de scriitură, aflată la limita dintre poezie şi proză. Moderatorul serii va fi Mirko Schwanitz, critic literar din Berlin. Adepţii cvasi-literaturii „pornesc de la ideea că lumea este simultan percepută de toate simţurile noastre, realitatea înconjurătoare fiind, în acelaşi timp, văzută, auzită, mirosită, gustată, atinsă. Scriitorul îşi schimbă şi el dispoziţia şi trăirile sale în funcţie de percepţii”, afirmă Nora Iuga.
Termenul „cvasi-literatură“ nu este încă recunoscut oficial în literatura română, dar este tot mai des menţionat de scriitorii tineri. Numele a fost sugerat de titlul cărţii tinerei scriitoare Adela Greceanu: „Domnişoara Cvasi“. Acest „cvasi“ nu trebuie înţeles în sens peiorativ. „Cvasi“ poate însemna „nici… – nici…“, dar şi „atât… – cât şi…“, adică „ori a, ori b“, dar şi „a şi b în acelaşi timp“ – ceea ce dă mai multe sensuri.
