Artişti vizuali pe simeze

Cluj International Ceramics Biennale, la Mogoşoaia

Centrul Cultural ”Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” vă invită sâmbătă, 1 septembrie, la ora 18:30, la vernisajul expoziției Bienalei Internaţionale de Ceramică de la Cluj, curatoriată de  Arina Ailincăi, Gavril Zmicală, Raluca Băloiu

Lansată la finele anului 2013, Bienala a devenit, între timp, o platformă viabilă de cunoaștere și promovare a tendințelor contemporane din arta ceramică internațională. Inițiativa n-ar fi fost posibilă fără existența unui grup de artiști entuziaști, printre care Arina și Cornel Ailincăi, Gavril Zmicală, Marius Georgescu și Vasi Hîrdo care au dorit să recupereze un domeniu foarte puțin valorificat. Diversitatea lucrărilor prezentate în cadrul bienalei, precum și multitudinea evenimentelor și a workshopurilor au determinat o mai bună cunoaștere a fenomenului ceramic contemporan internațional. Aplicațiile artiștilor locali, dar și a acelora din alte zone ale Europei (Germania, Austria, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Serbia, Croația, Spania, Portugalia, Franța, Belgia, Danemarca, Marea Britanie etc), Asiei, Americii și Australiei, au dat naștere unei veritabile efervescențe artistice. O multitudine de stiluri, de tehnici și concepte au fost abordate în lucrările prezentate de-a lungul celor trei Bienale din 2013, 2015, respectiv 2017. Realmente, expoziția se bucură de un repertoriu tehnic bogat care include atât arderi convenționale cât și arderi neconvenționale. Multitudinea de tehnici experimentale a determinat nașterea unor suprafețe inedite, foarte asemănătoare unor structuri biologice, organice, geometrice, geologice, arhitectonice etc.

Expoziţia va avea loc în Cuhnia şi Ghețăria Centrului Cultural Palatele Brâncovenești de la Mogoșoaia. Până în 4 octombrie.

 

Simpozionul de Ceramică Monumentală “Costel Badea”

Simpozionul, desfășurat în perioada iulie-septembrie 2018, vizează crearea unor noi opere de ceramică monumentală, ce se vor integra în țesutul urban al Municipiului Constanța, îmbogățindu-i patrimoniul imobil.

Protagoniștii proiectului sunt cinci artiști vizuali: din România, ceramiștii Gheorghe Fărcașiu, Florentin Sîrbu, Oana Florică, sculptorul Vasile Călin Filip și, din Bulgaria, artistul sticlar Iliya Yankov. Artiştii vor crea, fiecare într-o manieră proprie, patru opere de ceramică monumentală (Gheorghe Fărcașiu și Iliya Yankov vor realiza o lucrare comună). Pe lângă scara monumentală (2-3 metri înălțime), lucrările au ca numitor comun inspirația din estetica vechilor culturi Hamangia și Gumelnița, reinterpretate în cheie contemporană.

 

Oana Florică

 

Florentin Sîrbu

În prezent s-a încheiat prima etapă de lucru – modelajul lucrărilor ce a avut loc în cadrul unui atelier de creație, găzduit în spațiul neconvențional din hala de producție a Fabricii SC Keramikon SRL. Urmează perioada de uscare a lucrărilor (cca. trei săptâmâni), finisarea, colorarea și arderea lor în cuptorul aceleiași fabrici.

În luna septembrie va începe a doua etapă a proiectului, cea de instalare a lucrărilor în spațiul public. Odată terminate, cele patru lucrări vor fi donate autoritaților locale și vor fi amplasate într-o zonă de mare vizibilitate din centrul orașului, care va fi stabilită de comun acord cu Primăria Municipiului Constanța.

Proiectul se va încheia cu ceremonia de dezvelire a lucrărilor, la care vor fi invitați reprezentanți ai mediului artistic, ai presei, oficialități locale, publicul larg. Întregul proces va fi documentat prin înregistrări video și fotografii, iar la vernisaj va fi oferit un catalog pliant al Simpozionului.

Proiectul se dorește o continuare a tradiției taberelor de ceramică monumentală de la Medgidia, din anii 1970, inițiate și coordonate de maeștrii Patriciu Mateescu și, apoi, Costel Badea. Operele de artă create atunci la Medgidia au constituit un ansamblu monumental unic în istoria artei românești. Din păcate, acestea au fost distruse aproape în totalitate în anii următori, odată cu reluarea lucrărilor de construcție la Canalul Dunăre-Marea Neagră, din cauza unor neînțelegeri politico-administrative locale. După mai bine de 40 de ani, fenomenul taberelor de la Medgidia rămâne ca manifestarea culturală profesionistă cea mai reprezentativă pentru ceramica monumentală românească. Totodată, proiectul continuă unele demersuri mai apropiate în timp, precum Simpozionul Internațional „Hamangia” (inițiat în 1993), Salonul Anual de Ceramică „Costel Badea” (2010) sau expoziția multimedia de tip instalațional „SinCronic” (2016).

În acest sens, Simpozionul dedicat memoriei maestrului ceramist Costel Badea constituie o nouă tentativă de revitalizare a semnificației culturale a Dobrogei – un spațiu care și-a definit de-a lungul timpului un specific artistic unic, desfăşurat sub motto-ul: “Întorcându-ne peste veacuri și milenii, vom întâlni în ținutul acesta capodopere străvechi, protoistoria, cum este ”Gânditorul de la Hamangia”, semn al civilizațiilor trecute și simbol al geniului creator al acestui pămînt, sub semnul căruia se dezvoltă aici demersul ceramistului contemporan. COSTEL BADEA, artist ceramist (text din Catalogul Simpozionului de ceramică monumentală Medgidia, 1976)

Curator: Eduard Andrei

Manager proiect/ Coordonator artistic și conceptual: Rodica Buzoianu

 

Instalaţie monumentală la Accademia di Romania in Roma

În perioada 3–30 septembrie, Accademia di Romania in Roma, în colaborare cu Liceo Artistico “Edgardo Mannucci” di Ancona, organizează Expoziția de artă contemporană care va fi constituită din Instalația monumentală „Creatio ultra tempus et spatium (Somnium Ankon) – verso la Dacia, approdo dell’Europa”.

Instalația monumentală „Creatio ultra tempus et spatium (Somnium Ankon)

Locul de expunere al instalației va fi porticul din curtea interioară a palatului.

Instalația monumentală este realizată de studenții clasei a XII-a – Arte Figurative a Liceului Artistic “Edgardo Mannucci” din Ancona, cu ocazia marii expoziții dedicate comemorării Împăratului Traian: “Traiano. Costruire l’Impero, creare l’Europa”, care este în curs de desfășurare la Mercati di Traiano – Museo dei Fori Imperiali din Roma până în luna noiembrie 2018, cu ocazia împlinirii a 1900 de ani de la moartea acestuia.

Opera colectivă a tinerilor artiști este câștigătoarea Premiului „Edgardo Mannucci” care se adresează studenților la academiile de arte frumoase din Italia și din Europa.

Artiști: Stefania Angeloni, Gaia Brunelli, Arianna Cittadini, Jessica Fabbietti, Sara Luciani Di Bella, Naomi Santucci, coordonați de prof. Nicola Farina

La vernisaj, alături de reprezentanții Accademiei di Romania, de cei ai liceului de artă “Edgardo Mannucci” din Ancona și de cei ai Muzeului Tattile Omero, vor fi prezenți doamna Lucrezia Ungaro, directorul general al muzeului Mercati di Traiano – Museo dei Fori Imperiali din Roma și prof. Stefano Papetti (curator al colecțiilor din orașul Ascoli Pinceo și profesor la catedra de Muzeologie, Critică Artistică și Restaurarea Bunurilor Culturale de la Universitatea din Camerino), iar doamna Luminița Țăranu, autoarea instalației monumentale „COLUMNA – LA SPIRALE”, va intra în contact cu publicul și invitații evenimentului.

 

“Soarele negru la Roşia Montană” de Ioan Sbârciu,  la Veneţia

Soarele negru la Roşia Montana

Luni, 3 septembrie, de la ora 18.30, în Mica Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția va avea loc inaugurarea expoziției de artă contemporană intitulată Soarele negru la Roşia Montană aparţinând reputatului artist Ioan Sbârciu, curator Aurel Codoban.

“Pictorul Ioan Sbârciu (n. 1948) este, sub multe aspecte, o personalitate de excepție a artelor vizuale românești. Artist de succes, el nu creditează însă succesul facil și ține întotdeauna să-și prevină pedagogic discipoli asupra capcanelor lui. Personalitate de mare anvergură, el preferă auto-etalării, discreția și, cu generozitate, își pune în lumină sau se pune în lumină împreună cu colegii și studenții. Constructor de instituție și edificator de școală – se va vedea într-o zi cât de mult ca impunere, susținere și spirit îi datorează cunoscuta, astăzi, Școală de la Cluj – el nu și-a impus niciodată propriile opțiuni și procedee artistice și nu a cerut ralierea la un sistem estetic închis. De aceea nu poate decât să te mire aerul de familie pe care îl degajă prezența magistrului printre studenții săi din noile generații […]

Paradoxul personalității artistice a lui Ioan Sbârciu rezidă într-o anume forță intuitivă interioară, care îl plasează foarte echilibrat între tradiția și actualitatea picturală, între non-figurativul abstract care mizează pe expresivitatea suprafeței picturale și un figurativ fin și senzual și, în același timp, îl scoate de pe liniile unor școli sau descendențe ușor identificabile. Această forţă intuitivă interioară are numeroase alte aparențe și ocurențe în accentele personale ale limbajului plastic și în profesionalismul și acuratețea gestului pictural, în dramatismul coloristic și chiar și în dimensiunile suprafeţelor celor mai multe dintre lucrări.

Pornind de la aceste date, devine evident faptul că peisajele – ca formulă picturală de organizare a suprafeței tabloului luată într-un sens foarte larg – nu sunt decât o opțiune firească pentru materializarea propriilor experiențe exploratorii. Ceea ce construiește materia senzuală a acestor peisaje mitologico-poetice este atât de plural simbolic încât poate conține în ea totodată experiența personală cea mai intimă, atitudinea cea mai radicală față de realitatea socială și problematizarea ontologică cea mai profundă. Dar ele nu conțin mesaje directe, demonstrative. Pentru că în aceste peisaje poetic picturale vibrează misterul. Dar negrul lor nu este aici opusul transcendenței din aura sfinților din icoanele bizantine. E mai degrabă preferința pictorului Ioan Sbârciu pentru mister, în condițiile unei lumi tot mai dezvrăjite. Preferință tensionată între nostalgia afectuoasă și optimismul eroic ale unui pictor cu temperament romantic și afinități neo-expresioniste. Întunecat, negru, poate fi numai ceea ce, din diferite motive, omul nu poate vedea – pentru că nu se încrede în sufletul său, pentru că își refuză intuiția, pentru că nu are suficientă credință[…] Altfel misterul poate fi totul, tot așa cum negru înseamnă, paradoxal, co-prezența tuturor culorilor[…]”, afirmă Prof. univ. dr. Aurel Codoban.

Expoziția va putea fi vizitată până pe data de 24 septembrie.

 

„Vibrații în 3D” a sculptorului Marian Sava

Marian Sava

Vineri, 31 august 2018, la ora 18.00, se deschide, în Sala Mare a Institutului Cultural Român, expoziția sculptorului Marian Sava, Vibrații în 3D.

Personalitate artistică recunoscută pe plan internațional și aproape necunoscută în România, sculptorul Marian Sava a primit, în luna mai a anului 2018, Premiul de Excelență în cadrul Galei „100 pentru Centenar” de la Bruxelles, distincție care răsplătește zece persoane de origine română stabilite în Belgia.

Gala „100 pentru Centenar” de la Bruxelles deschide o serie de evenimente în cadrul cărora vor fi premiați 100 de români de succes din Belgia, Statele Unite ale Americii, Italia, Spania, Portugalia, Franța, Germania, Marea Britanie, Grecia, Israel. Acestui demers de onorare a artistului Marian Sava i s-au alăturat în anii trecuți și reprezentanții ICR Bruxelles, contribuind la organizarea a două dintre expozițiile artistului în Belgia: „Sava |Vibration en 3D” la Le Cercle Royal Gaulois în anul 2017, respectiv participarea în cadrul festivalului EUROPANOVA în 2015.

Pentru România, în Anul Centenarului, este o provocare organizarea unui periplu expozițional cu acest plastician, atât de cunoscut pe alte meridiane și aproape necunoscut în țara sa natală.

Expoziția va fi itinerată la Muzeul de Artă Constanța, important segment al promovării artei contemporane în plan național, cât și la Muzeul de Artă Vizuală Galați, primul muzeu de artă contemporană din România și orașul natal al plasticianului.

În cadrul expoziției vor fi prezentate 20 de sculpturi și 16 plachete selectate de artist. Acestea vor fi expuse în Sala Mare a ICR până în 14 septembrie, urmând să fie transportate și expuse la Muzeul de Artă Constanța în perioada 18-29 septembrie și, în final, la Muzeul de Artă Vizuală Galați în perioada 3-21 octombrie 2018.

Co-organizatori ai evenimentului: Muzeul de Artă Constanța, Muzeul de Artă Vizuală Galaţi

 

“Constructiv/Distructiv”  la Palatele Brâncoveneşti

Centrul Cultural ”Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” vă invită sâmbătă, 1 septembrie, la ora 17:00, la deschiderea expoziției  a artiștilor Ingo Glass și Gyorgy Jovian, curatoriată de Maria Zintz.


De-a lungul timpului, Jovián a reluat anumite idei tematice, pe unele păstrându-le ca reper: interogația în legătură cu condiția omului, cu locul omului în societate, în univers, cu efemeritatea lui, cu pericolele care-l pândesc mereu, în legătură cu perisabilitatea lucrurilor construite de om, cauzată chiar de agresivitatea, de nesăbuințele ori indiferența acestuia. Viziunea acestui artist a fost și a rămas în mod constant gravă, conținând un patos al tensiunii lăuntrice, chiar și când nu este explicită, ci doar intuită. Ciclurile lui tematice se întind pe mai mult de patru decenii între neo-expresionism, neo-realism, hiper-realism, foto-art, percutând la problemele timpului său, ale omului contemporan, la problemele artei contemporane.
În creația lui Ingo Glass formele abstracte primesc astfel și o existență fenomenologică. Cele trei forme geometrice fundamentale (triunghi, cerc, pătrat), în tonalități diferite de la o lucrare la alta, în funcție și de fragmentările și intersectările lor, își creează o lume proprie, în care suntem atrași și noi. Artistul le angajează în „real”, dar caută și descoperă mituri adânci ale conștiinței colective, simboluri religioase, ale sacrificiului, ale morții și reînvierii. Ingo Glass dorește ca formele sale, păstrate în culori primare, puternice, în care un rol deosebit îl au tonalitățile din combinații, datorită luminii, să devină mai sensibile prin raporturi complexe de relații. Se creează o existență intimă, afectivă, munca artistului începând dincolo de aceste date, prin atenta lor elaborare și decantare.
Expoziția, deschisă la Parterul Palatului Brâncovenesc, poate fi vizitată până în 30 septembrie.
 

„Orașul subteran. Bucureștiul între sacru și profan”

Muzeul Municipiului București vă invită la expoziția Orașul subteran. Bucureștiul între sacru și profan, la Casa Filipescu-Cesianu.

 

Bucureștiul de astăzi se oglindește în cel de ieri, un oraș ascuns și invizibil în mare parte, care devine palpabil datorită cercetărilor arheologice. Istoria orașului este modelată într-o imagine cu trăsături aparent insolubile, dar care reprezintă o suită de treceri dinspre vechi spre nou, dinspre sacru spre profan. În acest fel, rolul jucat de arheologie devine precumpănitor pentru reconstituirea unor perioade urbane din trecut. Orașul subteran păstrează ruinele de sub betoane și asfalt. Pentru puțin timp, când ele sunt cercetate de arheologi, istoria subterană poate fi înțeleasă și se conturează concret sub ochii noștri.
Bucureștiul este un oraș eterogen, orașul vechi supraviețuind secvențial în zona sa centrală unde se afla Vechiul Târg cu principalele sale mahalale. Părți din trama stradală, fragmente de ziduri medievale sau moderne recompun împreună cu monumentele încă în picioare, un iz și un farmec aparte, o atmosferă efervescentă a vechiului oraș.
Efortul de aproape un deceniu, în care lucrările de reamenajare și cercetările arheologice s-au însumat într-un efort comun, se oglindește astăzi într-un concept expozițional, care îşi propune conturarea unei povești despre orașul de dedesubt, despre necropole, clădiri din cărămidă, trasee de străzi vechi – orașul subteran suprapus de cel contemporan.
Arheologia susține tot acest efort prin scoaterea la lumină a fundațiilor vechilor clădiri dispărute, prin rămășițele umane și artefactele descoperite, devenind o resursă concretă și o completare în toată această încercare de recuperare a istoriei, în fond o formă de recuperare a memoriei.
Suportul vizual (planuri, desene, reconstituiri) va oferi vizitatorului posibilitatea de a înțelege evoluția țesutului urban al Capitalei, iar artefactele expuse îl vor transpune în viața de zi cu zi a bucureșteanului de altădată, de la omul de rând la membrii clerului și ai elitei.

Expoziția poate fi vizitată până în 3 noiembrie 2019.

 

 

 

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 1
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.