Artişti vizuali români pe simeze internaţionale

Expoziția de colaje „Jocul de-a apocalipsa”

„Arta mea vizuală este o extensie a poeziei pe care o scriu în ultimii 5 ani, concepția mea artistică fiind lipsa liniei delimitării între ramurile artei, Arta fiind un Tot Conceptual care reprezintă Artistul în toate laturile lui”, mărturiseşte Beatrice Bernath.

Institutul Cultural Român de la Tel Aviv găzduieşte până în 27 aprilie expoziția de colaje Jocul de-a apocalipsa, semnată de artista israeliană de origine română Beatrice Bernath.

Este expusă o serie de colaje în stilul inedit al artistei, care include elemente din curentele dadaist, expresionist și suprarealist. Într-o notă filosofico-umoristică, lucrările vor reliefa aspecte ale microcosmosului dintre El și Ea într-o lume post-apocaliptică.

„Cu umor dramatic/indiferent, practicat grație unei teribile asumări a existenței personale în lumea zbuciumată a secolului al XXI-lea, tipologia exprimării amintind deseori de parfumul unui après dada incită și facilitează întâlnirea cu creația Beatricei Bernath. Trăind la Haifa/Israel din 1975, dar păstrându-și pentru totdeauna rădăcinile în pământul natal, Beatrice relevă capacitatea extraordinară de recompunere a acestei suprarealiste Românii, indiferent unde s-ar afla, recursul la un fond cultural de excepție, asumându-și cu o continuă inteligență date sau acumulări ale altor spații”, scrie criticul de artă Alice Dinculescu.

Născută în Brașov și studentă a secției de sculptură a Institutului de Artă Ion Andreescu din Cluj, Beatrice Bernath a emigrat în Israel la sfârșitul anilor ‘70, împreună cu familia. A absolvit Facultatea de Arte Plastice a Universității din Haifa, unde activează și în continuare ca profesoară în cadrul Departamentului de Gravură și Fotografie, predând în acelaşi timp sculptură și pictură la licee de artă din Israel.

Membră a Uniunii Artiștilor Plastici din Israel și a Asociației Scriitorilor Israelieni de Limbă Română, Beatrice Bernath participă în mod frecvent la expoziții solo și colective organizate în galerii și muzee din SUA, Europa și Israel.

În 2014 a reprezentat Israelul la Târgul de Artă Cutlog din cadrul festivalului Frieze Art Fair de la New York. A expus la Muzeul de Artă din Milano, la Galeriile de Artă Modernă Brick Lane din Londra, la Centrul de Artă al Ambasadei Israelului din Madrid și în cadrul primei Bienale de Artă de la Haifa. Printre cele mai recente expoziții se numără cea de la Palatul Pontifical din Roma (decembrie 2017) și expoziția de colaje de la Muzeul de Știință și Artă din Milano (ianuarie 2018).

A colaborat cu texte, desene și fotografii la numeroase volume de poezie și reviste literare precum Poezia de război 2014, edițiile 2015, 2016 ale Revistei Izvoare, revistele online Secolul XXI, Alchemia și Nautilius.

Printre volumele de poezie publicate se numără: Decameronii mei mișună în paradis, Bazaconii existențiale, Eu privat, Ziua în care vin Peștii, Doamnă, e un poet sub masă (în colaborare cu Adrian Grauenfels).

Programul Moving Monuments: sculptura monumentală a lui Bogdan Rața itinerată la Porto

„Pentru artist, corpul este o temă esenţială, un reper general, pur, provocator, dar care corespunde şi interesului publicului pentru acest subiect. Proiectele lui sculpturale sunt adesea precedate de desene-studii de mari dimensiuni, reprezentând fragmente de corp, pe care le analizează, observându-le posturile sau gesturile. Decupând doar braţe, picioare sau torsuri, el operează o selecţie expresivă, pe care o va utiliza ulterior în construcţii «scenice». Bogdan obişnuieşte să creeze o sinteză a reprezentării anatomice, concentrând mesajul şi modul în care acesta poate fi perceput pe suprafaţa sculpturii, redusă la maximum”, scrie despre Bogdan Rața criticul de artă Ileana Pintilie Teleagă.

Sculptura monumentală Middle Way a artistului român Bogdan Rața este expusă în fața Casei da Música din Porto până în iulie 2018, în cadrul programului Moving Monuments / Monumente în mișcare inițiat de Nasui Collection & Gallery în 2014.

Proiectul este prezentat de Institutul Cultural Român de la Lisabona și Ambasada României în Republica Portugheză, cu sprijinul Primăriei Porto, Nasui Collection & Gallery și Casa da Música.

Opera sculptorului roman înfățișează o mână uriaşă de un roşu intens, care prezintă o particularitate anatomică surprinzătoare, ce se lasă descoperită treptat. Abordată din față cu o privire superficială, pare să fie o mână cu cele cinci degete îndreptate spre înalt, ca un salut de bun-venit. Verso-ul ei este, printr-o îndrăzneaţă deformare, nu podul firesc al palmei, ci oglindirea identică a imaginii din față, deci acelaşi spate al mâinii. De oriunde te uiţi, mâna lui Bogdan Raţa cheamă, îndeamnă la apropiere şi comunicare.

Casa da Música, deschisă publicului din 2005 și devenită unul dintre cei mai puternici poli culturali ai orașului, are o arhitectură impresionantă, creată de faimosul arhitect danez Rem Koolhaas, considerat unul dintre cei mai importanți urbaniști ai generației sale și introdus de revista Time, în 2008, pe lista celor mai influenți 100 oameni din lume. Orașul Porto este al doilea oraș ca mărime din Portugalia și fostă Capitală Europeană a Culturii în 2001.

Lucrările lui Bogdan Rața au fost expuse în proiecte curatoriale din centre culturale (Artists’ House Tel Aviv, American Center of Arts Paris, La Maison Rouge Paris, Farmleigh Gallery Dublin, Artplay Design Centre Moscova, la bienale (Moscow Biennale, Liverpool Biennial, Venice Biennale, Manifesta St. Petersburg) și muzee (Muzeul Național Brukenthal, Muzeul de Artă Timișoara sau Muzeul Național de Artă Contemporană București).

Nasui Collection & Gallery, organizație independentă care promovează artiști români moderni și contemporani, a lansat programul Moving Monuments în 2014. Programul are ca scop producția, prezentarea și itinerarea de lucrări de artă de mari dimensiuni în spații contemporane prestigioase din întreaga lume. Middle Way a făcut parte din Independents Liverpool Biennial 2014 și a fost amplasată până în 2016 în faţa St. George’s Hall, o clădire din insula muzeelor a centrului orașului Liverpool, ridicată în 1864 şi parte a Patrimoniului mondial UNESCO. În 2016, cu ocazia sărbătoririi a 120 ani de artă la Baia Mare și în contextul intrării orașului pe lista scurtă a candidaților la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, sculptura monumentală a fost plasată în perimetrul centrului istoric al municipiului Baia Mare, în Piaţa Cetăţii și Ansamblul „Turnul Ştefan“ (sec. XIV), monument istoric, cel mai însemnat obiectiv din oraşul medieval. În perioada martie 2017 – februarie 2018 lucrarea a fost amplasată pe faleza din fața Primăriei Municipiului Cascais, în cadrul programului 12 capitole ale creativităţii româneşti, desfăşurat pe întreaga durată a anului aniversar 2017 (100 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice luso-române) și organizat de Ambasada României și ICR Lisabona.

Cosmin Nasui este unul dintre inițiatorii PostModernism Museum, platformă muzeală privată care produce proiecte expoziționale și de cercetare de istoria artei, în spațiul propriu și pentru spații culturale diverse din lume (www.postmodernism.ro). În 2009 a fondat cea mai largă platformă online pentru susținerea și promovarea artei contemporane românești www.modernism.ro. În 2010, împreună cu Oana Ioniță Nasui, a fondat Nasui Collection & Gallery (www.cosminnasui.com), care susține artiști moderni și contemporani români în contexte naționale și internaționale favorabile și crește stabil un fond de lucrări de artă din secolul XX până în prezent. Nasui Collection este una dintre colecțiile fondatoare ale PostModernism Museum.

Expoziţia „Materie“ a artistului Róbert Köteles la Viena

„Într-o lume în care omul și-a redus de bună voie existența la două premise, și anume participarea la rețele sociale („networking“) și auto-expunere histrionică, Róbert Köteles pornește în căutarea adevărului. Un adevăr aflat dincolo de un potop de imagini de tip auto-referențial, ce sondează cauzalități existențiale de ordin general. În spatele acestei revărsări exuberante, adevărul căutat pare a prinde contur în baza promisiunii de mântuire universală făcută de noile media. Artistul transformă această confruntare inevitabilă, permanentă cu corporalitatea vieții reale pe de o parte în negație, iar pe de altă parte, în eliminarea oricărei urme de figurativ din universul lucrărilor sale, o soluție care elimină radical tocmai problema acestor chestiuni atinse de temporalitate.

Ce vedem deci? În primul rând vedem linia. Observăm ca întotdeauna cum, cu o acribie aproape obsesivă, o linie se intersectează cu alta; din împreunarea lor iau naștere romburi, apare o rețea, se creează o structură, se formează o suprafață care menține compactă țesătura pânzei și conferă stabilitate realității. Urmărind linia până sus, la cel mai îndepărtat punct al ei, plasticitatea culorii devine evidentă: granița dintre ce e condiție și ce e ancoră se estompează din ce în ce mai tare, identificarea cauzei și a efectului este imposibilă. Tehnologia și forma se suprapun prin proprietățile lor structurale și, prin urmare, se activează simultan. De aici și vivacitatea operei, o vivacitate care îl scutește pe artist de recursul la figurativ în favoarea absolutizării spațialității și a valorii ideoplastice a liniei. Linia îi este suficientă. Prin ea reușește să spună totul chiar și atunci când nu dorește decât un singur lucru – un adevăr de-a lungul unei linii care există cu mult înainte de a se transforma în rețea și care va dăinui dincolo de dizolvarea acesteia…”, afirmă Ana-Maria Altmann

Róbert Pál Köteles s-a născut în 1975 în Salonta (judeţul Bihor); trăieşte şi lucrează în România. Între 1993-1998 a urmat cursurile Universității de Vest din Timișoara, Facultatea de Arte şi Design, secţia pictură, clasa profesor Constantin Flondor. Cunoscut pe scena artistică românească atât în calitate de pictor cât și ca scenograf, Köteles și-a câștigat recunoașterea internațională prin nenumărate expoziții în țară și străinătate, precum și prin participarea la diferite târguri de artă și simpozioane.

Institutul Cultural Român de la Viena prezintă în perioada 20 martie – 27 aprilie expoziţia Materie, semnată de Róbert Köteles. Vernisajul are loc marţi, 20 martie, de la ora 18.30, la sediul ICR Viena, în prezenţa artistului şi a curatorului Ana-Maria Altmann.

Expoziția de artă fotografică “Korniss Péter: Memorie continuă” la Muzeul Naţional de Artă al României

Personalitate marcantă a artei fotografice maghiare, Korniss Péter (n. Cluj, 1937) a creat una din cele mai bogate opere fotografice din Ungaria. A dobândit recunoaştere internațională ca artist fotograf documentarist, imortalizând cu precădere viaţa şi cultura ţărănească din Europa de Est, tema predilectă a întregii sale opere. Începând cu primele fotografii realizate în anul 1967 la Casa dansului (táncház) şi până la seriile conceptuale de fotografii din ultimii ani, Korniss nu s-a limitat la un singur spaţiu geografic. El a imortalizat în imagini și alte colţuri ale lumii, de la America de Nord şi de Sud la Yemenul de Sud şi până în Siberia. Începând din anul 1978 vreme de un deceniu, Korniss Péter a surprins scene din viaţa navetiştilor, seria de fotografii Muncitorul navetist (1988) constituind un reper important pentru arta fotografică maghiară. Artistul este de altfel primul fotograf maghiar în viaţă căruia Galeria Națională Ungară i-a consacrat în 2017 o expoziţie aniversară de anvergură, semn al recunoașterii unei operei deosebit de valoroase.

Expoziţia Korniss Péter: Memorie continuă prezintă o selecție de treizeci și șapte de fotografii realizate începând din anii 1960 – 1970 în satele româneşti, slovace şi maghiare, până la cea mai recentă serie reprezentând femeile din Sic (jud. Cluj). Expoziţia cuprinde şase serii de fotografii care spun poveştile a patru personaje diferite: a fetei care întoarce fânul, a lui Boldizsár Mari, a lui Bálint Anna şi a lui Ioan, în imagini care lasă să se întrevadă legătura profundă, personală dezvoltată de artist cu subiectul de-a lungul întregii sale creații artistice. După expoziţia personală de la Muzeul Naţional al Ţăranului Român din 1999, Korniss Péter revine în acest an la Bucureşti cu o amplă selecție de lucrări ce pot fi vizionate la Muzeul Național de Artă al României în cadrul expoziției deschise în perioada 22 martie – 7 mai. O parte din fotografiile realizate de artist vor fi expuse și la Institutul Balassi – Institutul Maghiar din Bucureşti între 21 martie – 10 aprilie.

„Dan Perjovschi. The Book of Notebooks” la Muzeul Belvedere 21 din Viena

Miercuri, 21 martie, la ora 19.00, la Salon für Kunstbuch din cadrul Muzeului Belvedere 21 din Viena, va fi lansat volumul bilingv Dan Perjovschi. The Book of Notebooks / Cartea carnetelor (contribuții de: Jelena Vesić, Alina Șerban, What, How & for Whom / WHW, Kristine Stiles). La eveniment vor participa artistul Dan Perjovschi şi istoricul de artă și curatorul Alina Șerban.

Publicată într-un tiraj limitat, Dan Perjovschi. The Book of Notebooks / Cartea carnetelor este parte a programului editorial P+4 Publications inițiat de Asociația pepluspatru, dedicat artiștilor români contemporani. Fiind rezultatul colaborării și dialogului dintre editor, artist și designer, seria propune o explorare a mediului cărții ca spațiu de cercetare și reformulare aprofundată a ideilor și temelor abordate anterior de artiști în practica lor.

Dan Perjovschi. The Book of Notebooks / Cartea carnetelor este un proiect editorial inedit ce urmărește consemnarea narațiunilor grafice ale lui Dan Perjovschi pornind de la cercetarea arhivei artistului, ce constă într-un număr de aproximativ 250 de carnete. Începând cu sfârșitul anilor ’80, carnetele devin un spațiu de lucru, deopotrivă public și privat, unde artistul notează fapte istorice și evenimente cotidiene, situații și momente expoziționale care i-au definit traseul artistic și care, într-un sens mai larg, (re)compun în paginile publicației peisajul complex al societății românești și internaționale din ultimii 25 de ani, aducând în prim-plan destinul (particular) al artistului est-european.

Reunite pentru prima dată în paginile unei cărți, seria de carnete selectate de editor capătă dimensiunea unui meta-jurnal de observație în care Dan Perjovschi îşi consemnează sistematic, prin desen sau text, cu ocazia călătoriilor sale sau a perioadelor de lucru în țară, observațiile și comentariile, mecanismele instituționale curente, întâlnirile, prieteniile, habitus-urile zilnice. Acestea alcătuiesc la final secvențele unei narațiuni extrem de personale despre fragilitatea artei și a vieții artistului, despre raporturile extrem de schimbătoare dintre artă și societate, dintre cotidian și sistemul artistic instituțional.

Cele 576 de pagini includ carnete realizate de Dan Perjovschi între anii 1994 și 2017, alături de patru texte redactate special pentru acest volum, aparținând unor apreciați istorici de artă și curatori.

Dan Perjovschi locuiește și lucrează în București și Sibiu. A avut expoziții personale în muzee precum Tate Modern Londra, MoMA New York, Vanabbemuseum Eindhoven, Macro Roma, Moderna Museet Stockholm, Reykyavik Art Museum sau Kiasma Helsinki.

Cea mai recentă expoziție personală Drawing Politics a avut loc la Reinbeckhallen, Berlin în 2017. A participat în cadrul bienalelor de artă de la Jakarta (2015), Sao Paulo (2014), Sydney (2008), Veneția (2007), Istanbul (2005). A primit Premiul George Maciunas în 2004 și Premiul Rosa Schapire – Kunsthalle Hamburg în 2016.

Dintre participările artistului la proiecte din spaţiul austriac menţionăm: expoziţia Mapping Bucharest: Art, Memory, and Revolution 1916–2016 în cadrul Vienna Biennale 2015 (MAK – Muzeul de Artă Aplicată din Viena), expoziţia Drawing Now (Muzeul Albertina, Viena, 2015), performance Black Belt Drawing (Atelier Archives to come – festivalul SCORES, Tanzquartier Wien, 2016), Visual Wit and Social Critique. Satire from Goya to Grosz. With an installation by Dan Perjovschi, Museum der Moderne Salzburg, 2016).

Dan Perjovschi. The Book of Notebooks / Cartea carnetelor este publicată de Asociația pepluspatru – București și Galerija Gregor Podnar – Berlin. Cartea a fost realizată cu sprijinul lui Dan Perjovschi, Galerija Gregor Podnar – Berlin şi Hartware MedienKunstVerein – Dortmund.

Evenimentul de prezentare a cărții la Salon für Kunstbuch – Muzeul Belvedere 21, Viena este posibil prin susținerea financiară a artistului Dan Perjovschi și a Institutului Cultural Român de la Viena.

Mulțumiri: Bernhard Cella – Salon für Kunstbuch.

Salon für Kunstbuch este macheta în mărime naturală a unei librării, concepută de artistul Bernhard Cella la Belvedere 21, Viena. Mai mult de 3.000 de cărți de artă și de artist se acumulează în acest aranjament experimental reorganizat în mod constant de Cella. Principiul instalării, pluralitatea funcțiilor Salonului ca modalitate de expunere, ca structură arhitecturală și intervenție spațială permit dezvoltarea, schimbarea și concentrarea diferitelor linii de interogare care sunt evidențiate prin arhiva de cărți.