Asociația Magistraților, critici la adresa ministrului Justiției

Asociația Magistraților din România (AMR) consideră că modificarea legilor justiției trebuie să se bazeze pe o „dezbatere publică reală”, neexcluzând, „în niciun caz”, posibilitatea magistraților de a-și exprima opinia argumentată.

Asociația apreciază că modalitatea de lucru la care asistăm în prezent, instituită de ministrul Tudorel Toader cu privire la legile justiției, nu satisface exigențele legale privind transparența decizională, „cu atât mai mult cu cât, în conferința din această dimineață, dl. ministru a spus că a lansat „idei de modificare” a Legilor Justiției”.

Poziția integrală a magistraților:

„Asociația Magistraților din România (AMR) subliniază, în primul rând, cu referire la precizările făcute de ministrul justiției, dl. Tudorel Toader, în conferința de presă din această dimineață, că, într-adevăr, ideea de ‘experiment judiciar’ în materia modificării unor legi capitale, cum sunt cele privind statutul magistratului, organizarea sistemului judiciar și a Consiliului Superior al Magistraturii, este de neconceput.

Tocmai de aceea se impune ca modificările acestor legi (ca, de altfel, și a altor act normative) să se bazeze pe o reală dezbatere publică, neexcluzând, în niciun caz, posibilitatea magistraților de a-și exprima opinia argumentată, în mod punctual, cu privire la fiecare dintre preconizatele modificări.

Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională susține regula mai înainte expusă. Numai că, dezbatere publică, în viziunea legiuitorului, nu înseamnă lansarea în spațiul public, prin intermediul unei conferințe de presă, a unor modificări de căpătâi la Legile Justiției, însoțită doar de prezentarea acestora, sub forma de idei (în spațiul public au fost numite pretențios ‘principii’, care ar fi presupus o fundamentare solidă, rezultată din dezbateri), printr-un material PowerPoint postat pe site-ul Ministerului Justiției. Astfel cum rezultă, în mod clar, din Legea nr. 52/2003, dezbaterea publică se realizează pe baza unui proiect de lege care trebuie să fie adus la cunoștința publică, anterior deschiderii dezbaterii. De altfel, este modul în care Ministerul Justiției a procedat în mod constant până în prezent, probă fiind, în acest sens, proiectele de lege postate pe site (la secțiunea ‘Informații de interes public — Acte normative — Proiecte în dezbatere’), în fiecare caz în parte atunci când s-au preconizat modificări, Ministerul invocând expres Legea nr. 52/2003.

Asociația Magistraților din România (AMR) subliniază, de asemenea, că modalitatea de lucru la care asistăm în prezent este una nouă, instituită de actualul ministru al justiției, și nu satisface exigențele legale privind transparența decizională, cu atât mai mult cu cât, în conferința din această dimineață, dl. ministru a spus că a lansat ‘idei de modificare’ a Legilor Justiției. Or, este limpede că un magistrat care se respectă și își respectă profesia nu poate formula puncte de vedere argumentate cu privire la aspecte de esență pentru sistemul judiciar și pentru cetățenii acestei țări, pe baza unor ‘idei de modificare’ care aduc mai degrabă a discuție gen club de carte. Acesta este motivul pentru care Asociația Magistraților din România (AMR) a rămas în expectativă, după ce i-a solicitat d-lui prim-ministru să ia măsuri pentru publicarea proiectului de modificare a celor 3 Legi ale Justiției, neexprimându-și opinia cu privire la preconizatele modificări (care încă nu-s!).

În acest context, AMR menționează, o dată, în plus, că a răspuns tuturor solicitărilor privind exprimarea punctului de vedere cu privire la propunerile de modificare a Legilor Justiției, care au debutat în anul 2015 (prin propunerile efective trimise de fostul CSM către Ministerul Justiției). În acest sens, AMR a participat, fără excepție, la întâlnirile grupului de lucru de la Senat, din toamna anului 2015 și până în primăvara anului 2016, precum și la întâlnirile grupului de lucru de la Ministerul Justiției, în prima parte a anului 2016. Mai mult, astfel cum era obișnuită, Asociația Magistraților din România a formulat opinii clare, motivate și detaliate cu privire la toate chestiunile puse în discuție, arătând care dintre ele sunt bune și care sunt vătămătoare, propunând și forma textelor de lege pe care o consideră benefică pentru organizarea și funcționarea sistemului judiciar, cu respectarea independenței și inamovibilității judecătorului, independenței procurorului pe soluții, în condițiile legii, drepturilor și libertăților fundamentale ale părților, etc. În acest fel, Asociația Magistraților din România a trimis la Consiliul Superior al Magistraturii, la sfârșitul lunii martie 2017, peste 200 de pagini de tabele în care și-a exprimat punctele de vedere fundamentate asupra modificărilor Legilor Justiției, fiind una dintre cele mai active asociații profesionale (dacă nu chiar cea mai activă).

În acest context, AMR subliniază că o mare parte din ‘ideile de modificare’ a Legilor Justiției prezentate în conferința de presă și în PowerPoint nu au format subiectul discuției, nici în grupul de lucru de la Senat și nici în cel de la Ministerul Justiției, ci au apărut fără să poată fi dezbătute în interiorul sistemului judiciar, cum ar fi fost normal. O altă parte din aceste ‘idei’ a fost discutată într-un cu totul alt sens. Ne întrebăm atunci, pe bună dreptate, la ce a servit efortul nostru de a participa la fiecare întâlnire timp de peste o jumătate de an (nota bene, dezbaterile având loc pe marginea proiectului de lege publicat de Ministerul Justiției sub conducerea d-nei ministru Raluca Prună) și de a sta zeci de ore pentru a gândi, formula și susține propuneri, inclusiv texte de lege?

Asociația Magistraților din România își va exprima, cu bună-credință, astfel cum a făcută-o întotdeauna, opinia punctuală și argumentată, cu privire la modificările Legilor Justiției, atunci când va putea consulta pe site-ul Ministerului Justiției un proiect de lege, cum se cuvine (din art. 12 alin. 1 lit. d al Legii nr. 52/2003 — și nu numai — rezultă, fără putință de interpretare, că dezbaterile se fac pe marginea proiectelor de acte normative), fără să bâjbâie presupunând cum va arăta propunerea de modificare a fiecărui text, cu atât mai mult cu cât, cum bine se știe, un cuvânt, ba chiar o virgulă, pot dicta deznodământul unui proces, mai exact soarta unui om”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.