Impunerea de condiţii de tip material, cum ar fi o limită de venit personal sau existenţa unui domiciliu stabil pentru şederea sub trei luni în UE, este echivalentă cu un abuz de drept, care va afecta grav cu precădere cetăţenii din Europa Centrală şi de Est, cu venituri mici, spune Bogdan Aurescu.
„Nu putem accepta o nouă cortină de separare a vechii şi noii Europe, pe baze cenzitare”, a declarat pentru NewsIn secretarul de stat pentru afaceri europene, care a avut marţi discuţii la Bruxelles, la Comisia Europeană, pe problematica romilor.
„Am expus astăzi (marţi – n.r.) comisarului Reding (comisarul pentru justiţie, Viviane Reding – n.r.) poziţia României faţă de măsurile luate recent de Franţa privind îndepărtarea de pe teritoriul francez a unor cetăţeni români de etnie romă. Am arătat că, deşi partea română este deschisă pe deplin cooperării cu Franţa, aspect dovedit de vizita efectuată la Paris – la iniţiativa părţii române – de cei doi secretari de stat (Valentin Mocanu şi Valentin-Dan Fătuloiu – n.r.) şi care au venit cu propuneri concrete de cooperare, nu vom tolera nici încălcarea demnităţii cetăţenilor români, indiferent de etnie, nici a drepturilor lor fundamentale şi nici a profilului României de stat membru UE. Nu vom tolera ca cetăţenii români să fie discriminaţi”, a punctat Bogdan Aurescu.
Aurescu către Viviane Reding
El i-a explicat vicepreşedintelui Comisiei Europene, Viviane Reding, că România nu va accepta „nicio restrângere a libertăţii de circulaţie nici din punct de vedere legislativ, nici prin măsuri administrative, care, indirect sau direct, ar duce la restrângerea exercitării libertăţii de circulaţie pentru anumite categorii etnice sau pentru cetăţenii altor state, mai ales cetăţeni români”.
Aurescu a dat asigură că a arătat „foarte clar” Comisiei că impunerea de condiţii de tip material pentru cetăţenii europeni, cum ar fi o limită de venit personal sau existenţa unui domiciliu stabil pentru şederea sub trei luni într-un alt stat membru UE, este echivalentă cu un abuz de drept, care va afecta grav cu precădere cetăţenii din Europa Centrală şi de Est, cu venituri mici.
„Mai ales – a explicat Aurescu, care este expert în drept -, ridică probleme juridice ideea de defini în aşa fel criteriile de restrângere a libertăţii de circulaţie – venituri minime, domiciliu stabil etc. -, încât, de fapt, cei care cad în această categorie sunt romii. Ar fi o discriminare indirectă nepermisă”, a comentat pentru NewsIn secretarul de stat pentru afaceri europene.
Eric Besson, aşteptat la Bucureşti
Ministrul francez al imigraţiei, Eric Besson, aşteptat săptămâna viitoare la Bucureşti, a anunţat luni că doreşte ca legea „să-i sancţioneze pe cei care abuzează de dreptul la şedere scurtă în Franţa – sub trei luni – pentru a ocoli regulile mai stricte privind şederea de lungă durată”.
El a făcut această declaraţie în contextul anunţării de noi măsuri destinate să combată reţelele de imigraţie clandestină şi exploatare a romilor din România şi Bulgaria.
Astfel, guvernul francez doreşte să-şi modifice legislaţia, pentru a-i putea trimite acasă mai uşor pe romi, iar Besson a spus că va depune trei amendamente pentru a modifica noul proiect de lege privind imigraţia. Unul dintre acestea prevede extinderea posibilităţii de a-i expulza pe cei care „ameninţă ordinea publică, în urma unor acte repetate de hoţie sau de cerşetorie agresivă”. Un alt amendament se referă la „expulzarea persoanelor care reprezintă o povară prea mare pentru sistemul de asigurări sociale din Franţa”.
Romii şi „cerşetoria agresivă”
Ministrul francez nu a explicat însă nici ce înseamnă „cerşetorie agresivă”, nici ce ar însemna „o povară prea mare” pentru sistemul asigurărilor sociale din Franţa şi nici ce ar însemna că cineva „abuzează de dreptul la scurtă şedere în Franţa”.
„Am arătat că pentru români, care au trecut prin 50 de ani de dictatură comunistă, libertatea de circulaţie este un drept cu o semnificaţie cu totul aparte şi că nu intenţionăm să renunţăm la ea în nicio circumstanţă”, a declarat pentru NewsIn Bogdan Aurescu, referindu-se la discuţiile avute la Comisia Europeană. „Am arătat că soluţia la problema comunităţii rome, care este o problemă europeană, nu este jocul de ping-pong cu aceşti oameni: Franţa nu îi poate îndepărta de pe teritoriu fără respectarea Directivei 38/2004, nu le poate împiedica revenirea, iar România nu are dreptul să îi împiedice să circule liber, în calitate de cetăţeni europeni”, a subliniat diplomatul român.
În acest context, România a solicitat Comisiei Europene să verifice dacă aceste îndepărtări voluntare sunt cu adevărat voluntare, având în vedere circumstanţele în care se petrec evacuările succesive de tabere, până când aceste persoane se văd nevoite să accepte oferta de returnare contra cost, a declarat Bogdan Aurescu.
