Geografia este destin prin locul şi momentul în carte te naşti. Să le luăm pe rând. Întâi despre locuri. România are o geografie fluctuantă şi nu întâmplător: chiar vieţile noastre sunt teribil de fluctuante! Dacă plouă trei zile, dispar sate, dealuri, oraşele se ruralizează, iar câmpiile şi văile devin hidronime de-a dreptul înspăimântătoare. Prin grija […]
Pedagogia, şcoala în general, are menirea să stopeze agresivitatea şi creşterea în volum a “prostiei sociale”. Aceasta din urmă “decuplează inteligenţele active, sugrumă critica de jos şi încurajează selecţia non-valorilor”. “Prostia socială” are propria-i elită, structurată pe măsură ce “turma se alcătuieşte: măgarul îşi ia doctoratul şi devine gânditor, câinii îşi iau licenţa în drept, […]
În ultima vreme se tot discută de necesitatea unor proiecte culturale şi edilitar-urbanistice pentru a face din capitala noastră o metropolă civilizată. O problemă care a fost dezbătută şi în 1934 de către primarul Bucureştilor de atunci, Dem I. Dobrescu, în lucrarea Viitorul Bucureştilor (Tribuna Edilitară, 1934). Dar şi de către alţii înaintea lui precum […]
“Ultimul cuvânt” al “tinerei generaţii” de odinioară este similar cu primul strigăt al tinerei generaţii de azi. Deşi “fac oamenii ce pot. Nu-s ei de vină!”, avem persistenţa unei spaime “care paşte mai presus de orice tânăra generaţie de intelectuali” şi anume, ratarea! “Ratare care nu-nseamnă deloc insucces social, neascensiune politică sau literară; ci o […]
Bucureştiul meu aparţine altor timpuri. Aş putea completa ideea parafrazându-l pe Camil Petrescu: „Dorinţei mele de a trăi în abolsut i se opune o realitate absolută”. Numai că realitatea care-l dezamăgea pe amintitul scriitor interbelic avea o altă consistenţă, mai mult metaforică, de resort interior aflat într-un balans insesizabil cu socialul diferit; ceea ce ne […]
La o sută de ani distanţă de la prima ei inaugurare, în anul 1906, vila dr.Nicolae Minovici se redeschide în faţa comunităţii după finalizarea unui laborios proiect de consolidare, reabilitare şi restaurare, care a durat doi ani (2014-2015) şi a cuprins şi parcul vilei.
Reperele curtoaziei europene se regăsesc pe acelaşi traseu liniar pentru ultimii două sute de ani. Românii s-au aflat dintotdeauna în tabăra celor care doresc cu patos iubirea bătrânei doamne, unsă cu toate alifiile într-ale vieţii. De pildă, când România nu exista ca stat independent, se asemăna unui băieţandru abandonat, dar îndrăzneţ, care trăgea de poalele […]
Într-una dintre reşedinţele aristocratice din Saxa, în Loschwitz, într-o lume liniştită şi aşezată, s-a născut în anul 1876 prinţesa Nadejda, părinţii ei fiind principele George G. Bibescu şi prinţesa Marie-Henriette-Valentine de Riquet de Caraman-Chimay.
Ideea sadoveniană a locului unde nu se întâmplă nimic îşi păstrează şi astăzi valoarea. Pentru intelectualii provinciei, scurgerea repetitivă a timpului este echivalentă cu o puternică depresie sau moarte provincială. Provincia este un univers atât de închis încât nici o mişcare de dimensiunea unei revoluţii nu o poate clinti din şabloanele ei, care tind să […]
Un proiect puţin cunoscut a fost o interesantă iniţiativă privată, şi anume aceea de a duce Sinaia mai aproape de Bucureşti. O staţiune balneo-climaterică la marginea Capitalei a fost o ambiţioasă viziune edilitară de la începutul secolului XX. Numele ei: “Staţiunea de vilegiatură şi Idroterapia Sinaia Mică la Chitila-Mogoşoaia lângă Bucuresci”. Pe scurt, Elena Athanasiu […]
Dincolo de istoria politicului, a evenimentelor, se află o varietate de istorii mai mult sau mai puţin prezentate marelui public. Putem extrage din marea istorie un segment, un detaliu, care să susţină o bună parte din istoria noastră şi anume, aceea a marilor negustori şi comercianţi.
Ioan Dobrescu a fost un simplu meşteşugar din vechea mahala bucureşteană a Batiştei, nu foarte diferită de un sat de câmpie, la anul 1802. Timp de treizeci de ani, Ioan Dobrescu a descris în câteva rânduri cele mai relevante evenimente din oraş, completându-le cu variate îndemnuri morale către fiul său, într-o lume care se dezbăra […]
La sfârşitul secolului al XIX-lea, Mina Minovici a publicat articolul intitulat Un caz de nebunie morală înaintea justiţiei. Sursa articolului a fost o întâmplare nefericită cu un nevropat lăsat fără supraveghere. Povestea s-a derulat astfel: într-o seară de vară a anului 1896, un tânăr a cunoscut o fată, domnişoara S, şi află că “e fiica […]
Sentimentul de frică este intens exploatat într-o ţară a nisipurilor mişcătoare, o ţară unde oriunde ai călca te loveşti doar de aparenţe. O sperietură de genul “Ne robeşte Rusia! Ne robeşte Germania! Ne înghit străinii!” este “totdeauna un mijloc pentru a face ca mulţimea să se mişte şi pentru a îndrepta opinia publică românească înspre […]
Au românii un apetit special pentru a înjura, a blestema, a trimite pe pustii, tot ceea ce nu corespunde aşteptărilor, faptelor, gesturilor imediate? Pentru a înţelege mai bine un posibil răspuns al acestei probleme, să intrăm puţin în sfera etimologiei. Originea latină a cuvântului „înjurătură” este cât se poate de clară. „A înjura” se înrudeşte […]
În etologia umană, dorinţa de a eluda, ascunde, deturna şi mai apoi modalităţile de substituire sunt legate şi de dorinţa de acumulare, îmbogăţire, şi de aici variaţia mijloacelor de dobândire.
Într-un discurs pronunţat în şedinţa din 27 martie 1913 a Senatului României, având ca temă „chestiunea alcoolului şi alcoolismului”, dr. C.I. Istrati şi-a dorit ca intervenţia „să aibă ecou în viitor”, căci alcoolismul devenise „o chestiune de cel mai mare interes pentru viitorul neamului nostru”. Problema alcoolismului este redată astfel: „Populaţia se înmulţeşte, este drept, […]
Dacă Europa a avut în istoria ei străveche şi recentă un călcâi al lui Ahile, atunci acela a fost Delta Danubiului. Culoarul inferior al Dunării a fost adeseori o linie defensivă, dar şi ofensivă, pentru toate marile imperii care şi-au mărginit aici graniţa politică. Scithya Minor a lumii romane şi a celei bizantine se configura […]
Scriitorul N.T. Orăşanu aparţine unei vechi familii de bucureşteni din mahalaua numită Sf. Ecaterina aflată în vecinătatea Mitropoliei. Locuinţa sa a fost pe Strada Enăchiţă Văcărescu, fostă a Poetului, de sub Mitropolie, stradă care există şi azi. Bunicul său, stolnicul Giani Orăşanu, a fost un apropiat al lui Tudor Vladimirescu, care a şi locuit în […]
Expoziţia „O incursiune în istoriile cartierului Berceni” valorifică dinamic memoria locului prin poveşti, fotografii şi documente cartografice care redau câteva repere în transformarea zonei de sud a oraşului (denumită astăzi cartierul Berceni).
Ne intersectăm cu multe spaţii urbane ale alienării. Nu le putem ocoli şi nici eluda din existenţa noastră. Au fost cel mai adesea proiectate să aibă acest rol. Scara de bloc a fost de la bun început un spaţiu al nimănui. Un spaţiu care anulează dialogul, gestul, atitudinea. Este atât de restrâns încât creează disconfort, […]
Geografia este destin prin locul şi momentul în care te naşti. Să le luăm pe rând. Întâi despre locuri. România are o geografie fluctuantă şi nu întâmplător: chiar vieţile noastre sunt teribil de fluctuante! Dacă plouă trei zile dispar sate, dealuri, oraşele se ruralizează, iar câmpiile şi văile devin hidronime de-a dreptul înspăimântătoare. Prin grija […]
În anul 1787, Contele D’Hauterive, membru liber al Academiei de Inscripţiuni şi Frumoase Litere, Secretar al domnului Moldovei, Alexandru Mavrocordat, zis şi Fişariul, a străbătut Moldova şi a lăsat mărturie un „Memoriu despre starea Moldovei”. Rolul acestui articol nu este acela de a sublinia vreo singularitate a Moldovei, ci mai degrabă de a evidenţia actualitatea […]
Viaţa omului antic rămâne un subiect foare rar prezent în reprezentările expoziţionale din România. Deşi cronologia ne prezintă o scală a timpului foarte întinsă, de câteva mii de ani, noi, cei de astăzi, nu suntem foarte diferiţi faţă de antecesorii noştri, din perspectiva antropologiei fizice.
Suferinţele unui lucid singuratic se desfăşoară în mijlocul unui univers social suficient şi tributar micilor glorii interne. Acolo, „râgâitul intim al micii perfidii” face legea, distrugând valori, cum susţinea la vremea lui şi bietul Max Blecher. Lucidul singuratic este intelectualul ajuns la vârsta a III-a. Este vârsta la care, adesea retras într-o locantă provincială, chiar […]
Decadenţa fără decadentism se trăieşte la nivelul individului şi al întregii societăţi fără urme estetice. Epoci decadente au mai existat în istorie. De exemplu, Baudelaire era conştient că societatea se duce de râpă, dar îl ajutau să respire urmele estetice: arta, poezia, filozofia etc. Existau poezia simbolistică, parnasiană, abstractă sau scepticismul filosofic al lui Nietzsche […]
este parte a
