Constantin Brâncuşi spunea că „în România sunt prea mulţi «diştepţi» în politică, în artă şi în liberele profesii. Nu se poate face artă, politică şi meserie intelectuală fără tenacitate şi inteligenţă. «Diştepţii» produc camelotă. Ca să cultivi un pogon sărac de Gorj cu porumb şi dovleci îţi trebuie vitejie, tenacitate şi inteligenţă, pe care n-o […]
În societăţile actuale se strâng fapte incomode, care cer explicaţii şi soluţii ce ies din tipare deja exersate. Nu asistăm, bunăoară, pe înseşi culmile modernităţii, la cultivarea conformismului, la exaltarea figurilor de carton, la înrolarea neaşteptată în terorism, la strângerea de bogăţie mult dincolo de nevoile persoanei, la expansiunea indiferenţei? Astfel de fapte pot fi […]
Am participat ezitant la o emisiune despre stilul de viaţă. Socoteam că telespectatorii au nevoie de sfaturile renumitului profesor Nicolae Hâncu la numeroasele maladii şi dificultăţi ce se întâmpină, nu de alte consideraţii. M-am întrebat ce poate spune cineva cu pregătire filosofică şi sociologică într-o problemă în care urgenţele ţin de sănătate. Mai cu seamă […]
La fiecare palier ce ne încadrează viaţa – ţara, Europa, lumea –2015 a fost cenuşiu. S-a asumat că organizările sunt în ordine, având nevoie doar de ajustări pe idei consacrate.
Neobişnuit de ampla dezbatere din jurul lui Isus Cristos s-a îmbogăţit cu date noi în secolele din urmă.
Conştiinţa a ceea ce lipseşte, dar ar putea fi, este propriu-zis europeană. Adesea ea a fost stilizată în forma distincţiei dintre a fi şi a trebui. Uneori a alunecat în utopii şi s-a discreditat, dar realităţile o recuperează de fiecare dată. În vremuri mai noi această conştiinţă a dus la abordări critice ce raportează societăţile […]
Apărute în secolul al XII-lea, sub legitimarea juridică a Bisericii, universităţile au fost legate, la origine, de aceasta. Dialogul celor mai vechi instituţii ale Europei a înregistrat apoi o istorie sinuoasă. Acest dialog condiţionează astăzi depăşirea unor crize şi a devenit din nou indispensabil, într-o situaţie istorică nouă. Se face acum experienţa „societăţii neoliberale”, care […]
Fiecare nouă administraţie este salutată cu speranţă, pentru ca ulterior să fie scoasă în fluierături. Aşa s-au petrecut lucrurile cu guvernul ieşit dintr-o copleşitoare victorie electorală, în 2012, pentru ca, în 2015, să se caute înlăturarea lui cu orice mijloc. Se dă vina pe ce se nimereşte – de la biografia celor socotiţi „salvatori”, la […]
Helmut Schmidt a trăit şi a gândit aceste procese ce au afectat profilul politicianului. El şi-a asumat politica de concepţie şi de viziune.
Acţiunea teroristă de la Paris din 13 noiembrie a.c. – constând din atacuri simultane, executate de atacatori nemascaţi, care nu cer negocieri, ci omoară şi-l invocă, odată cu propria dispariţie, pe Allah – readuce în discuţie legătura dintre terorism şi religie.
Sunt roluri sociale cu mare impact, de a căror ocupare depinde înfățișarea unei societăți. Profesorul universitar este unul dintre acestea, dar desemnarea de profesori în universități a ajuns, în ultimii ani, la abuzuri greu de imaginat. Unul, cu doctorat pe un subiect marginal și concluzii ușor de contestat, a fost numit profesor universitar căci era […]
Mișcările de protest din Capitală și din alte orașe, Timișoara, Sibiu, Constanța, Cluj-Napoca, nu ar trebui să surprindă. Desigur că tragicul deznodământ al concertului de la clubul „Colectiv” le-a declanșat, dar se înșală cine le-ar reduce la acesta. Nemulțumirea în țară este vastă și nu de câteva zile. Rațiunile sunt numeroase. Oriunde mergi – la […]
Cei care au trăit intens cotitura istorică din 1989 îşi amintesc uşor speranţele acelor zile. Speranţa că monopolului puterii îi va lua locul democraţia, iar dictatura de familie va fi înlocuită cu guvernarea în interes public. Speranţa că selecţiei după afilieri îi va succeda meritocraţia. Speranţa că nepriceperea în decizii va ceda locul competenţei. Speranţa […]
Aplicarea Declaraţiei de la Bologna (1999) – axată pe distincţia licenţă, master, doctorat, pe asigurarea calităţii şi pe crearea dimensiunii europene a educaţiei – a luat un curs îndoielnic după 2003. Reducerea necondiţionată a duratei studiilor, diminuarea disciplinelor magistrale, reducerea conceptelor la instrucţiuni operaţionale, prevalenţa evaluărilor cantitative, convertirea cadrului didactic în funcţionar şi a studentului […]
Multe întrebări ridicate în privinţa familiei s-au rezolvat în timp, altele trenează, iar unele abia s-au deschis, cel puţin în Europa. În orice caz, familia nu este o temă “liniştită” în zilele noastre, ci una în jurul căreia se adună întrebări dificile. Evident că nici un om care gândeşte serios nu mai creditează opinia că […]
Mulţi consideră renunţarea la condiţionarea unor posturi din universităţi de doctorat o trădare a meritului şi întreabă dacă meritocraţia de care se vorbeşte există. În opinia mea, măsura nu atinge criteriile de merit, dar România are multe alte probleme în selecţia personalului. Prevederea din Legea educaţiei (2011) după care asistenţii trebuie să aibă doctoratul la […]
Cum şi-ar putea dobândi Uniunea Europeană unitatea de acţiune? Întrebarea a revenit cu ocazia crizei emigranţilor, care a etalat divergenţe între statele componente. Iar crizele care pot urma, ale unei lumi în schimbare, vor readuce întrebarea în actualitate. Ne aflăm, desigur, după înfăptuiri pe cursul unificării în Europa. Le-am descris în Filosofia unificării europene (CUP, […]
În 1993, The American Academy of Arts and Sciences a organizat la Cambridge (Massachussetts) o reuniune pentru a examina ceea ce se petrecea în Europa. Un grup de zece specialiști am fost invitați pentru elucidarea conceptuală a direcției în care continentul se îndreaptă. În esență, era de dat răspuns la întrebarea dacă continentul, având deja […]
După cotitura istorică din 1989, prin care a încetat scindarea ideologică pe continent, Tratatul de la Maastricht (1992) a pus ţările europene pe direcţia unificării politice în cadrul democraţiei. Uniunea Europeană îşi sporea atunci necontenit prestigiul. Mult prea curând însă, cu noi generaţii de decidenţi, Europa unită a început să adune neajunsuri. Mai întâi, a […]
Întrebarea privind lumea ce vine preocupă intens. Experți americani au atras atenția că se schimbă lumea constituită în 1989. Zbigniew Brzezinski (Strategic Vision. America and the Crisis of Global Power, Basic Books, New York, 2012) vorbea de redistribuția puterii dinspre Vest spre Est. Henry Kissinger (World Order, Penguin, New York, 2014) propune regândirea opțiunilor într-o […]
Graţie digitalizării, fiecare poate obţine informaţii asupra evenimentelor în timp real şi fără intermediar. Reţeaua comunicaţiilor s-a extins până la a face imposibilă insularizarea propriu-zisă a vieţii persoanei.
Mulţi cred că jurnalistul este înrobit evenimentelor cotidiene şi exprimă opinii pasagere, încât nu contează decât prin articole perisabile, mai puţin prin totalitatea acestora şi viziunea lor.
Lacunele politicii externe se văd de ani buni, cu ochiul liber. Într-o audiere la comisiile Parlamentului, din 7 mai 2012, am menţionat “insuficienta fructificare a cadrului de cooperare stabilit cu SUA şi ţările din Uniunea Europeană”, “relativa stagnare a relaţiilor cu China, Rusia, Turcia şi alte ţări”, “efectele economice prea mici ale acţiunii externe”, “absenţa […]
Recent, câţiva străini reveniţi pe aceste meleaguri erau uluiţi de cantitatea de zvonuri, bârfe şi atacuri din declaraţii publice şi mărturiseau că după două zile au renunţat să urmărească ce se întâmplă. Credinţa lor că media asigură comunicarea s-a simţit, şi ea, contrazisă. Observaţia ar putea suscita, singură, o reflecţie asupra comunicării. Nu mai insist […]
Ascensiunea globală a Chinei este însoţită de reacţii. Unele amintesc de începutul secolului al XX-lea, când europenii şi-au dat seama că evoluţia lumii începe să depindă de SUA.
Oamenii trăiesc – ne spunea deja Marc Aureliu – după cum gândesc. De aceea, şi felul în care se gândeşte se cuvine chestionat atunci când o societate caută dezvoltarea. Una dintre frumuseţile lumii o oferă spectacolul evadării minţilor din convingeri larg împărtăşite. De pildă, găsirea unei analogii explicative (Newton a imaginat Luna asemenea unui măr […]
