Traian Băsescu urlă după dezbateri. Îl face laş pe adversarul său de parcă acesta ar fi un iepure hotărât să traverseze câmpul cât mai repede. Preţ de câteva zile, Mircea Geoană n-a zis nimic.L-a lăsat pe Traian Băsescu să se agite şi să-şi strige pofta de harţă. Un fel de chef de scandal! În acelaşi timp, apelul său la dezbateri trimite la cele petrecute înainte de turul precedent. Atunci Matrozul trăgea din pipă şi citea în stele. Îl durea exact în osul numit coccis de dorinţa tuturor de a combate şi de a dezbate chestiuni importante pentru ţară. Atunci era mare şi privea politica din vârful platanului din curtea Cotrocenilor. Acum, după ce-a picat şi s-a lovit la noadă, realizând că doare, Băsescu vrea dezbateri!
Cât mai multe dezbateri! Eu, unul, dacă aş fi în locul lui Mircea Geoană, l-aş refuza şi i-aş zice:
– Ce să discut cu dumneata, musiu?
Chiar aşa, de ce să participe Mircea Geoană la o dezbatere cu Traian Băsescu? Doar că aşa cere bunul-simţ? Sau cutuma organizării alegerilor? La americani au fost nenumărate finale fără nici o dezbatere. Şi funcţionarea instituţiei prezidenţiale presupune alte sute şi sute de reguli pe care Traian Băsescu le-a călcat în picioare ca pe nişte frunze! I-a păsat de ele? S-a revoltat cineva? Acum l-a apucat dorul de dialog. Să dezbată ce? Ce n-a făcut? Sau ce vrea să facă în următorul mandat? Este cineva convins sau sigur că lui Traian Băsescu îi arde buza după acest gen de discuţii? Oare n-ar fi dovedit aceeaşi preocupare până acum? Tot timpul mandatului, când a apărut o problemă serioasă, s-ar fi poziţionat şi el ca interlocutor sau ca arbitru. Nici că i-a păsat! Şi atunci de ce vrea Băsescu atâtea dezbateri? Ca să-şi pună în valoare “papagalul”? Oricum vorbeşte toată ziua la tv! Când ţi-e seara mai dragă, hop şi el de la sediul de campanie cu o declaraţie importantă pentru nu-mi dau seama cine şi extrem de rarefiată în densitate ideatică.
Foamea lui Traian Băsescu de dezbateri cu Mircea Geoană e cel puţin suspectă, mai ales că el, în toţi aceşti cinci ani, nu s-a calificat ca un participant la dialog. Singurul său reflex accentuat a fost acela de a încerca să dea ordine.
Şi când s-a prefăcut că participă la o dezbatere, Traian Băsescu şi-a ales un interlocutor imaginar. A vorbit în numele poporului, a acuzat tot în numele acestuia, a propus tot felul de năstruşnicii sub pretextul că el, alesul, este singurul îndreptăţit să vorbească în numele tuturor, de parcă prin mutarea la Cotroceni ar fi devenit un fel de unic şi uriaş stetoscop lipit pe creierii românilor. Şi toată naţia vorbeşte doar prin goarna numită Băsescu! De ce nu procedează în continuare aşa? Adică să ne spună dimineaţa, ca Petrache Lupu, ce i-a transmis lui poporul sau Domnul în visele sale tulburi? Explicaţia este destul de simplă. Cu stilul acesta de vorbit singur, Traian Băsescu nu mai câştigă aderenţi nici printre gâşte, necum printre votanţi!
Şi totuşi, de ce vrea Traian Băsescu atâtea dezbateri? Nu cumva ca prin două poante, trei golănii verbale, două minciuni gogonate şi un cap în gură să refacă terenul pierdut? Adică să recupereze din vorbe ce a pierdut nefăcând mare brânză în aceşti 5 ani! Or, ţara este într-o situaţie în care nu prea are timp de pierdut cu tele-spectacole ieftine. Ne arde buza după stabilitate, după eficienţă economică şi după instituţii în funcţiune. Or, discuţiile cu Traian Băsescu, una sau o sută, nu mai folosesc la aşa ceva. Mult mai folositor pentru un nou curs al lucrurilor ar fi să alegem 20-30 de cetăţeni care să-l întrebe pe Mircea Geoană cum vede ieşirea din impas. Şi acelaşi lucru, separat, evident cu Traian Băsescu. Dacă tot vrea să vorbească despre viitor, să le-o spună direct alegătorilor.
O dezbatere cu Traian Băsescu presupune şi riscul unui pumn în gură sau, politic vorbind, al unui cuţit în inimă. Aşa luptă aventurierii prin porturi şi aşa ar putea proceda şi Traian Băsescu. Este şi unul dintre motivele pentru care eu, unul, l-aş refuza. Nu i-aş acorda nici o dezbatere în doi. I-aş spune doar:
– Ce am putea dezbate împreună, matroz?!
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.