Posibilele efecte inflaţioniste de runda a doua din majorarea TVA de la 19 la 24%, incertitudinile privind efectele măsurilor de consolidare fiscală şi situaţia curentă de pe scena socială şi politică internă impun o politică monetară prudentă, potrivit CA al Băncii Naţionale a României (BNR).
„Perspectivele pe termen scurt indică existenţa unor riscuri privind evoluţiile preţurilor administrate şi ale preţurilor volatile ale produselor alimentare în context sezonier şi al efectului de bază, precum şi persistenţa incertitudinilor privind efectele măsurilor de consolidare fiscală, ceea ce, în contextul situaţiei curente de pe scena socială şi politică internă, reclamă păstrarea unei atitudini prudente a politicii monetare în vederea ancorării ferme a anticipaţiilor inflaţioniste”, se arată în comunicatul detaliat al CA al BNR, transmis după şedinţa de politică monetară.
Banca centrală a decis, miercuri, să menţină dobânda de politică monetară la minimul istoric de 6,25%, precum şi ratele pentru rezervele minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută la 15% şi, respectiv, 25%.
CA notează că BNR rămâne îngrijorată de posibilitatea manifestării unor efecte semnificative de runda a doua ale majorării TVA, deşi creşterea ratei anuale a inflaţiei a fost marginal inferioară valorii proiectate în cadrul celui mai recent exerciţiu de prognoză, reflectând un grad relativ mai redus de transferare a majorării cotei TVA asupra indicelui preţurilor de consum, în condiţiile persistenţei deficitului de cerere.
„Reluarea procesului de dezinflaţie în vederea atingerii ţintelor de inflaţie pe termen mediu şi asigurarea unei creşteri economice sustenabile depind în mod esenţial de implementarea fermă a mixului de politici macroeconomice şi a reformelor structurale, conform angajamentelor asumate în cadrul aranjamentului multilateral de finanţare externă cu Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi alte instituţii financiare internaţionale”, se mai spune în comunicat.
Banca centrală menţionează că analiza indicatorilor macroeconomici relevă totodată continuarea creşterii alerte a exporturilor, repercutată şi la nivelul fluxurilor importurilor de completare, alături de dinamica pozitivă a producţiei industriale, dar şi rămânerea în teritoriul negativ a evoluţiilor anuale ale indicatorilor relevanţi pentru evoluţia cererii interne.
„În plan monetar, se constată prelungirea dinamicii anuale reale negative a creditului acordat sectorului privat în condiţiile unor evoluţii divergente ale componentelor sale în lei şi în valută, precum şi creşterea rapidă în continuare a creditului guvernamental”, precizează BNR.
CA al BNR a reiterat că banca centrală urmăreşte gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar şi monitorizează cu vigilenţă evoluţiile interne şi ale mediului economic internaţional, astfel încât, prin utilizarea adecvată a instrumentelor de care dispune, să asigure realizarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu şi a stabilităţii financiare.
Decizia băncii centrale a fost anticipată de analişti, care au arătat că prudenţa va fi cuvântul de ordine până când situaţia economică va fi mai clară şi vor dispărea presiunile inflaţioniste.
La şedinţa precedentă, din 4 august, Consiliul de Administraţie a decis să menţină dobânda de politică monetară la minimul istoric de 6,25%, precum şi ratele pentru rezervele minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei, la 15%, şi în valută, la 25%. Banca centrală a scăzut rata dobânzii în primele patru şedinţe de politică monetară din acest an, de la 8% la 6,25%, dar a menţinut ratele rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi valută.
