Un român din 10 suferă de diabet zaharat, iar medicii au vești și mai îngrijorătoare: boala este tot mai des întâlnită la copii. Pe lângă factorul genetic, alimentația nesănătoasă și sedentarismul duc la apariția maladiei care, în general, este depistată târziu, pentru că celor mici nu le este testată la timp glicemia.
În anii următori, numărul bolnavilor va crește din cauza stilului de viață nesănătos și a sedentarismului. Iar strategiile coerente de prevenție și informare lipsesc cu desăvârșire. Autoritățile, în schimb, se țin numai de promisiuni și spun că vor începe mai multe programe de screening.
Senzor pentru monitorizare
Viaţa unui copil se schimbă radical atunci când este diagnosticat cu diabet. Trebuie să aibă grijă ce şi cât mănâncă, nu are voie să se agite şi nici să se enerveze. „Când scade glicemia iau un jeleu, o ciocolată, o prăjitură sau o banană. Am diabet de tip 1 și sunt dependent de insulină“, povestește Matei, un puști de 8 ani. Cu o precizie demnă de un doctor, Matei, diagnosticat în urmă cu trei ani cu diabet, își măsoară glicemia. A trebuit să învețe rapid cum să-și administreze singur medicamentele atunci când pleacă la școală, unde nu este însoțit de mamă. Glicemia copilului este ținută sub control cu ajutorul unui senzor montat pe braț. Însă puțini își permit să cumpere un astfel de aparat. În Capitală, doar 180 de copii au un astfel de dispozitiv.
Cei diagnosticaţi cu diabet de tip 1 sunt de cele mai multe ori dependenţi de insulină şi ajung să facă sute de injecţii.
Doar 490 dolari alocați pentru un diabetic
În ultimii ani, sute de copii au fost diagnosticaţi cu diabet zaharat de tip 2, iar principala cauză o reprezintă, spun medicii, o alimentaţie nesănătoasă, bazată pe fast-food şi băuturi carbogazoase. De multe ori, chiar cu acordul părinţilor, copiii consumă astfel de produse încă de la micul-dejun. În prima fază ajung să fie supraponderali sau obezi. Apoi, pancreasul nu mai secretă insulina necesară, iar zahărul din sânge nu mai poate fi reglat de organism.
La nivel naţional, peste 780.000 de bolnavi sunt trataţi de diabet. România dă anual 490 dolari pentru un pacient, pe când bulgarii pot ajunge la 1.200 dolari, iar în ţări precum Austria, Elveţia şi Danemarca sumele alocate variază între 6.000 şi 11.000 dolari.
Promisiuni și planuri
Autoritățile vor să majoreze cu 20 la sută bugetul pentru prevenirea și tratarea diabetului, care anul acesta a fost de un miliard de lei. Și să aducă mai mulți specialiști în spitale. „Ne dorim să creștem numărul testelor zilnice pentru adulți, de la unul la două. Să avem capacitatea să discutăm și despre acei senzori specifici pentru măsurarea glicemiei la copii“, a declarat Răzvan Vulcănescu, președintele interimar al CNAS. În România nu există deocamdată un registru național al bolnavilor de diabet.
Asociațiile de pacienți estimează că, din lipsa informării și a specialiștilor, jumătate din cei care au această boală nu sunt diagnosticați.
Citiți și:
Cum ne afectează sănătatea chimicalele din fructe și legume
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.