Bodoni, principele tipografilor

La 200 de ani de la moarte, o expoziţie îl celebrează, la „Biblioteca Palatină” din Parma, pe Giambattista Bodoni, principele tipografilor, care în 1700 a revoluţionat arta tiparului şi a contribuit la prestigiul internaţional al oraşului.

În 1768, Giambatistta Bodoni sosea la Parma când abia împlinise vârsta de 28 de ani. Era un tânăr, dar apreciat tipograf. În oraşul emilian Parma a reuşit să-şi împlinească visele carierei şi să devină o celebritate internaţională. A fost numit Duce de Ferdinando de Bourbon, având ca scop de a deschide la Paris şi la Madrid câte o tipografie ducală, familia de Bourbon înţelegând că acestea pot deveni un element important de propagandă şi de prestigiu internaţional.

Cu prilejul bicentenarului morţii sale, Parma a devenit un fel de Atena a Italiei, având în centru expoziţia „Bodoni, principele tipografilor în Europa Luminilor şi a lui Napoleon”, ce se desfăşoară în „Palazzo della Pilotta”, curatoriată de Pierluigi Pizzi.

Născut la Saluzzo, lângă Cuneo, în 1740, într-o familie de tipografi, Bodoni a învăţat meseria în tipografia tatălui său. La 18 ani pleacă la Roma unde lucrează pentru tipografia „Congregazione de Propaganda Fide” şi acolo îl cunoaşte pe abatele Paciaudi, bibliotecarul care îl cheamă la Curtea de la Parma, unde îşi deschide, în propria locuinţă, un atelier.

În 1770, în tipografia personală lucrau peste 20 de muncitori. Cu ajutorul fratelui său, Giuseppe Bodoni, deschide chiar şi o turnătorie fiind convins că artizanatul în tipografie este la fel de important ca arta, dorind să ajungă un rafinat editor. O tipografie în secolul al XVIII-lea avea un întreg proces manual. Chiar şi compoziţia textului era realizată tot manual, astfel încât paginile obţinute, odată prinse în ramă, erau tipărite fiecare în parte. Fascinantul proces de realizare este prezentat în secţiunea „Bibliotecii Palatine” în splendidul salon tapetat cu opere ale neoclasicismului, deschis cu prilejul acestei expoziţii. Salonul a aparţinut Bibliotecii ce fusese inaugurată în 1769, apoi închisă din cauza unui incendiu, în noiembrie 2012 şi va fi redeschisă în vara viitoare.

Tipografia din Parma a lui Bodoni a cucerit marile curţi europene. Între cărţile prezentate în „Galeria Petitot” din „Biblioteca Palatină”, se află o secţiune specială dedicată istoriei şi fabricării cărţilor. Prin volumele etalate în Galerie expoziţia construieşte istoria artei tipografice, fiind prezent un facsimil al „Bibliei lui Gutenberg” (1455) şi un „Polifilo” imprimat de Aldo Manuzio în 1499, una dintre capodoperele atât de iubite de Bodoni.

Academia de Artă din Parma expune preţioase ediţii bodoniene

În anul următor sosirii sale în oraşul Parma, în 1769, Bodoni a tipărit prima sa carte importantă, „Descrierea sărbătorilor… pentru căsătoria ducelui Ferdinand cu Maria Amalia de Austria”. Volumul a circulat în toate Curţile şi cancelariile Europei, fiind considerat o capodoperă. În epocă, tipografia opta pentru o producţie rafinată cu multe particularităţi ale hârtiei, de multe ori folosindu-se un pergament fin. Caracteristica scrierilor bodoniene este fructul unor inovaţii tehnice, dar mai ales al unei abilităţi şi al unui gust foarte personale. Refăcând modelele clasice, tipograful a realizat perfectul caracter neoclasic, cu o mare delicateţe. Tipografia este considerată de o mare modernitate şi eleganţă care şi astăzi încântă privirea. Frumuseţii caracterelor i se alătură geniul paginaţiei, textele având ample arii albe şi o grafică excepţională, inconfundabilă. Această abilitate a făcut ca arta sa să fie iubită atât de Papa Pius al VII-lea, de regii Spaniei, Carlos al III-lea şi Carlos al IV-lea, dar şi de Napoleon care i-a adus personal un omagiu la Parma.

Presa tipografică din Biblioteca Palatina din Parma

Între capodoperele sale să amintim şi „Orazio Dominica”, care a reprodus „Pater Noster” în 155 de limbi şi 251 de caractere diverse, „Manualul Tipografic”, publicat de soţia sa în 1818, după dispariţia lui, şi care este într-adevăr o capodoperă, la fel ca şi ediţia „Iliadei”, în trei volume, considerată cea mai frumoasă lucrare realizată dintre toate operele clasice, scrise în latină, greacă, italiană, franceză. Câteva din operele sale splendide se pot admira în expoziţia de la „Galeria Naţională”, muzeul născut între secolul al XVIII-lea şi începutul secolului XIX, din colecţiile ducale.

În „Teatro Farnese” poate fi admirată viaţa tipografiului, cu marii săi protagonişti ai istoriei şi ai culturii cu care şi-a intersectat existenţa. Printre ei defilează prin faţa ochilor Stendhal, Foscolo, Piranesi, Alfieri, alături de alte personaje eminente ale vieţii politice, dar şi de Francisco Goya, Carlos al IV-lea şi consoarta sa Maria Luisa de Parma. Ediţiile sale pun în discuţie toate precedentele acte de cultură ale tipografiilor lumii.

Biblioteca Palatina a cucerit marile curţi europene

În zilele noastre, editorul, estetul, bibliofilul şi colecţionarul de artă Franco Maria Ricci a adunat peste 8.000 de volume bodoniene, declarând: „Pentru mine, atunci când am vizitat muzeul bodonian, a fost ca o străfulgerare. Lucram în publicitate unde câştigam bine şi m-am hotărât să refac „Manualul Tipografic”, ediţia definitivă în două volume, publicată postum. Am lucrat mai mult de doi ani şi am cheltuit o sumă fabuloasă, dar m-am bucurat că a fost un succes. Mi-au fost comandate în Statele Unite, dintr-o dată, peste 400 de exemplare. Apoi, ca editor, am refăcut „Pater Noster” în 155 de limbi, cu 215 caractere diverse, cu o introduce scrisă de Papa Paul al VI-lea. Volumul a fost prezentat la New York, iar banii obţinuţi i-am donat pentru refacerea Bibliotecii Naţionale din Florenţa. Era în 1966, după catastrofalele inundaţii, şi am fost ajutat de Jacqueline Kennedy care a înţeles că trebuie să te implici în a-i ajuta pe ceilalţi atunci când au nevoie. Bodoni era foarte căutat încă de acum 50 de ani, dar visul meu era să realizez un volum autentic. Apoi, în Mexic, în casa unui mare colecţionar de artă, am avut bucuria ca acesta să cumpere diverse volume ale lui Bodoni pentru colecţia sa, printre care «Aminta» lui Torquato Tasso şi „Pitture del Correggio”, cumpărate imediat de marea bibliotecă de la Paris, dar şi de cea de la Viena. Sunt fericit că cea mai frumoasă lucrare, «Bodoni 1740-1813» este finanţată de Cariparma”. Acest volum elegant se află şi în book shop-ul expoziţiei de la Parma.

Expoziţia este deschisă până la jumătatea lunii ianuarie 2014.