Bolojan se angajează în fața Moody’s că va continua să scadă deficitul

Legea bugetului vizează o țintă de deficit de 6,2%.

De Rareș Mereuță - senior editor
Bolojan se angajează în fața Moody’s că va continua să scadă deficitul

Foto: gov.ro

Legea bugetului vizează o țintă de deficit de 6,2%.

Premierul Ilie Bolojan a avut joi dimineață, la Palatul Victoria, o întrevedere cu reprezentanții Moody's, în contextul evaluării periodice a evoluțiilor macroeconomice și fiscale ale României, transmite Guvernul.

În cadrul întâlnirii, prim-ministrul a prezentat principalele măsuri guvernamentale privind controlul cheltuielilor publice, menținerea traiectoriei de reducere a deficitului bugetar și îmbunătățirea colectării veniturilor la bugetul de stat.

Potrivit Executivului, proiectul de buget pentru anul 2026 vizează o țintă de deficit de 6,2% la finalul anului, în condițiile menținerii unui nivel ridicat al investițiilor, pe fondul închiderii proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență până la 31 august 2026.

Guvernul vrea să scadă prețul la energie

„În ceea ce privește perspectivele economice, premierul Bolojan a afirmat că Guvernul se va concentra asupra proceselor de consolidare și creștere economică. Absorbția fondurilor europene și susținerea investițiilor rămân prioritare. De asemenea, Guvernul se va axa asupra domeniului energiei atât pentru a determina scăderea prețului acestei resurse, cât și pentru a îmbunătăți competitivitatea companiilor”, trasnmite Palatul Victoria.

Pe piața muncii, autoritățile analizează măsuri pentru creșterea gradului de ocupare a populației active și pentru adaptarea învățământului superior la cerințele economiei reale.

„Dacă menținem măsurile stabilite pentru controlul cheltuielilor publice și lucrăm pe direcțiile de consolidare și creștere economică, ceea ce vom face pentru că avem o abordare guvernamentală responsabilă, vom continua tendința de scădere a deficitului bugetar, așa cum România s-a angajat în dialogul cu Comisia Europeană și cum este sănătos pentru economia țării noastre”, a afirmat premierul Ilie Bolojan.

La rândul său, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a menționat progresele făcute pentru digitalizarea administrației fiscale, fapt ce va conduce la îmbunătățirea colectării, precum și măsurile de stimulare economică pe care Guvernul le va promova., mai arată comunicatul de presă al Guvernului.

Ratingul de țară influențează direct prețul la care se împrumută România. O evaluare negativă ar însemna dobânzi mai mari pentru țara noastră, însă o evaluare stabilă sau pozitivă păstrează încrederea investitorilor și reduce presiunea pe economia națională.

 

Fitch se întreabă dacă economia va merge și după rocada cu PSD

În schimb, agenția de rating Fitch se întreabă dacă, după rotativa la guvernare din 2027, când PSD va veni la butoane, trendul pozitiv al economiei se va păstra. Fitch a menținut ratingul României la „BBB-”, cu perspectivă negativă.

Deși nu este un rating bun, este totuși un semnal pozitiv, dat fiind că România era pe punctul de a fi retrogradată la categoria junk. O categorie care înseamnă că investitorii fug, iar dobânzile cresc.

Per total, Fitch remarcă scăderea deficitului și eforturile de a menține bugetul pe linia de plutire. Dar e sceptică privind menținerea politicilor de reducere a deficitului și după 2027.

Ratingul „BBB-” al României este susținut de apartenența la Uniunea Europeană și de intrările de capital aferente, care au sprijinit convergența veniturilor și accesul la finanțare externă, se arată în comunicatul publicat de agenția de rating.

CITEȘTE ȘI: Va reuși România să iasă din era austerității? Cât de realiste sunt estimările lui Ilie Bolojan privind deficitul și inflația – INTERVIU

Indicatori peste cele ale statelor din categoria „BBB”

Fitch mai arată că PIB-ul pe cap de locuitor și indicatorii de guvernanță sunt peste cei ai altor state din categoria „BBB”. Dar punctează și aspectele negative care au făcut imposibilă acordarea unui rating mai bun.

„Aceste puncte forte sunt contrabalansate de deficitele gemene mari și persistente (bugetar și de cont curent), creșterea datoriei publice, polarizarea politică și un nivel relativ ridicat al datoriei externe nete.

Perspectiva negativă reflectă deteriorarea continuă a finanțelor publice, cauzată de deficite fiscale mari, deși în scădere, și de creșterea rapidă a raportului datorie publică/PIB”.

 

Distribuie articolul pe:

1 comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.