Catedrala Națională

Noul edificiu creștin din România se înalță ca o barieră în fața acestui val distrugător care dorește să arunce la gunoi tradițiile și valorile naționale.

Catedrala Națională

Catedrala Mântuirii Neamului în dimineața sfințirii

Noul edificiu creștin din România se înalță ca o barieră în fața acestui val distrugător care dorește să arunce la gunoi tradițiile și valorile naționale.

 

Sfințirea Catedralei Naționale est îne un moment de referință în Istoria Neamului care este ciopârțit în comentarii meschine de genul: „au participat ăia, dar nu ăilalți”, „ce ne trebuie nouă un asemenea monument grandios, când n-avem aia sau ailaltă”, „este mai importantă viața decât un simbol religios”, etc, etc, etc.

Dacă până aici coboară înțelegerea față de însăși liantul național pe care-l reprezintă creștinismul sub diferitele sale forme de reprezentare, înseamnă că mulți români nu s-ar mai putea regăsi în sânul noii lumi românești atinsă de virusul ateismului progresist.

Poate nu s-a observat esențialul sau poate, mai grav, se dorește să se ascundă și să se denatureze realitatea că această Catedrală a Neamului a reușit după mulți, mulți ani să strângă împreună toată suflarea românească indiferent de interese și să-i facă mândri pe români al căror deziderat național s-a împlinit în sfârșit.

Prin insinuări și critici răuvoitoare se dorește să se acopere esența celor spuse ieri de înalții Părinți ai Bisericii, că înfăptuirea României Mari a constituit momentul care a consfințit dorința națiunii, începând cu Regii României, pentru ridicarea unei Catedrale a Mântuirii Neamului.

Cu atât mai importantă este sfințirea unei Catedrale Naționale în spațiul european, un moment rar, unic în lumea de astăzi în care ateismul progresist atacă la baionetă valorile și morala creștină care au stat la baza civilizației europene.

Noul edificiu creștin din România se înalță ca o barieră în fața acestui val distrugător care dorește să arunce la gunoi tradițiile și valorile naționale.

A fost suficient momentul unic al sfințirii Catedralei tuturor românilor pentru a realiza o unitate națională cum nu s-a mai întâlnit de mult pe meleagurile mioritice.

Acest lucru contează, nu bârfa despre cine a fost sau cum a fost îmbrăcat, pe cine a reprezentat, de ce, de ce și iar de ce.

Ridicarea și sfințirea Catedralei Naționale trebuie văzut ca un moment de renaștere pe care ni l-a oferit Dumnezeu pentru a păși spre unitatea națiunii și spre reclădirea României Întregite prin Unirea mult dorită.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.