Ce nu-și face românul cu mâna lui!

Pandemia a transformat românii în asistenţi medicali de ocazie: cererile de teste rapide făcute acasă, de pulsoximetre pentru saturaţia oxigenului au explodat.

Pandemia şi accesul limitat la servicii de sănătate au dus la dezvoltarea unei noi nişe de piaţă – echipamentele de testare individuale, cu preţuri mai reduse decât investigaţia medicală realizată în spitale, dar cu mult mai multe riscuri, spun specialiştii.

Românii au cumpărat în pandemie teste rapide pentru detectarea anticorpilor, aparate de măsurare a saturaţiei de oxigen, teste de detectare rapidă chiar a noului virus, iar site-urile online sunt pline de anunţuri privind ofertele diverselor companii, de la importatori, chiar la producători locali.

„Interpretarea testelor făcută de oricine este foarte riscantă pentru că oamenii au cunoştinţe limitate privind reacţiile fals pozitive sau fals negative, condiţiile de recoltare a probelor respective şi interpretarea acestora făcute sub impulsul stresului acestei pandemii pot să fie uneori limitate. Pe de altă parte, accesul limitat al pacienţilor la servicii medicale este o altă problemă“, a explicat pentru ZF Raluca Papagheorghe, medic primar în medicina de laborator, şefa secţiei de laborator a Spitalului Colţea din Bucureşti.

Apetitul mai mare al românilor pentru testarea individuală vine pe de o parte din preţul acestui serviciu medical la cerere. De exemplu, un test PCR, recoltat doar în laborator, costă între 200 şi 450 de lei, din datele ZF, în funcţie de operatorul medical care face testul. La polul opus, un test rapid antigen costă între 38 şi 68 de lei, potrivit unei analize a Consiliului Concurenţei.

„Părerea mea personală este că aceste teste ar trebui făcute de către personal medical instruit şi nu ar trebui interpretate de pacienţi sub imperiul stresului de a avea sau nu covid. Eu nu cred că ar trebui să fie un acces larg pentru aceste teste pentru că nu este vorba de teste de sarcină, ci de teste cu implicaţie în sănătatea publică, pot să afecteze întreaga familie sau loc de muncă al unui pacient. Interpretarea rezultatelor poate fi influenţată“, a explicat medicul Raluca Papagheorghe.

Iar un risc important, dincolo de interpretarea greșită a rezultatului, poate fi chiar şi după folosirea testului, în condiţiile în care aceste produse trebuie distruse în conformitate cu legea.

„Mi se pare un risc extraordinar de mare cu privire la sănătatea publică modalitatea de eliminare a deşeurilor infecţioase rezultate după testare. Oamenii nici nu ştiu că există o legislaţie şi că aceste deşeuri se elimină într-un mod anume, controlat, şi se distrug“, a precizat medicul.

Testele rapide antigenice, sigura modalitate de a depista mai repede infecţia cu COVID, incluse de anul acesta şi în strategia de testare a autorităţilor, pot fi cumpărate online de către persoane individuale, deşi offline, direct din farmacie este interzisă comercializarea lor.Agenţia Naţională a Medicamentului nu are cadru legal care să interzică vânzarea online.

Inclusiv secretarul de stat Andreea Moldovan a precizat într-o conferinţă de presă că aceste teste rapide trebuie raportate pentru a avea o imagine clară asupra pandemiei şi a numărului real de infectări.