Președintele albanez Ilir Meta a fost destituit prin votul parlamentului, fiind acuzat de încălcarea constituției, pentru că nu a reușit să garanteze unitatea națională și nu a păstrat echidistanța politică la ultimele alegeri parlamentare. Ilir Meta așteaptă acum o decizie finală a Curții Constituționale.
Ilir Meta a candidat independent la prezidențiale (președintele este ales de Parlament) și este în conflict cu premierul Edi Rama, liderul Partidului Socialist. Rama, fost primar al Tiranei, se află la putere începând din 2013 și tocmai a câștigat un nou mandat. Meta îl acuză pe Edi Rama că a construit un regim cleptocratic, că este un ”gangster” și ”bolnav psihic”. Aceste declarații făcute în campania electorală i-au adus acuzația de lipsă de imparțialitate și apoi a urmat votul de destituire din Parlament. Au votat pentru destituire 104 deputati, cu 30 mai mulți decât grupul parlamentar al Partidului Socialist al lui Edi Rama, semn că mai multe forțe politice doresc îndepărtarea președintelui.
Cele de mai sus au fost relatate de mai toată presa internațională. Mult mai puțin vizibil a fost un alt conflict, despre care președintele Ilir Meta consideră că este principala cauză a destituirii sale – un conflict cu Ambasada SUA.
Pe 23 aprilie, cu două zile înainte de alegerile din Albania, președintele a avut o intervenție televizată în care i-a cerut ambasadoarei SUA la Tirana, Yuri Kim, ”să nu-l mai sprijine pe Rama, care fraudează alegerile”. În timp ce era în direct, președintele Albaniei a primit un mesaj de la ambasadoarea SUA, mesaj postat și pe Twitter: ”Este inacceptabil ca cineva să amenințe că cetățenii vor lua furcile pe 25 aprilie, dacă nu le va plăcea rezultatul alegerilor. Asemenea amenințări merită condamnate. Cei care incită la violență vor fi trași la răspundere pentru consecințele vorbelor și faptelor lor. Stop”.
Vizibil iritat de mesajul de mai sus, Ilir Meta a spus: ”Sunt cercuri corupte. Fac lobby pentru Serbia în SUA și în alte țări, care se folosesc de reprezentanții Americii împotriva președintelui Albaniei”. Apoi Meta a spus că ambasadoarea SUA i-a spus într-o discuție telefonica: ”Știm niște lucruri despre dumneavoastră”. ”Le-am spus americanilor să-mi spună dacă au o problema cu mine, pentru că știu că m-ați putea chiar ucide. Mă voi duce sus pe un munte, pentru ca rachetele lansate de voi să nu-i omoare și pe alții”.
În discuția telefonică în care președintele Albaniei spune că a fost amenințat voalat de ambasadoarea SUA, aceasta din urma i-a cerut să-l numească pe judecătorul Adrian Dvorani, demis de Ilir Meta de la Curtea Constituțională, într-un organ anticorupție proaspăt înființat. Dvorani a fost inclus în 2021 pe lista „campionilpor anticorupție” din întreaga lume a Departamentului de Stat al SUA. ”Judecătorul Dvorani a dezvoltat mecanisme de reducere a influenței politice și criminale în justiție și a contribuit la decizia din martie prin care UE a deschis negocierile de aderare cu Albania”, scrie Departamentul de Stat.
”Ambasadoarea mi-a cerut asta nu în numele SUA, ci în numele lui Edi Rama. Îi transmit să nu mai intervină în afacerile interne ale Albaniei în acest mod. Declarația ambasadoarei este o rușine și o invit să vină acum în studio, împreuna cu Edi Rama, și să dea socoteala albanezilor”, a spus președintele, în emisiunea amintită.
Declarații asemănătoare a făcut, în 2017, fostul procuror general al Albaniei, Adriatik Llalla. Procurorul a fost condamnat, în 2021, la doi ani de închisoare și la confiscarea unor activelor, pentru că nu și-a declarat averea. În urmă cu patru ani, Llalla declara că a fost supus ”presiunilor tipic sorosiste” ale ambasadorului SUA de atunci, Donald Lu.
În 2017, premierul Edi Rama a început un amplu program de reformă a justiției. În fapt, a fost o adevărata epurare prin intermediul unei comisii de monitorizare formată din reprezentanți ai Departamentului de Stat al SUA, Departamentului Justiției și Comisiei Europene. Reforma a presupus modificarea a 50 de articole din Constituție, pentru a putea permite aceasta intervenție străină. La nivel oficial, implicarea SUA și UE nu este atât de evidentă, rolul OMI fiind acela de a monitoriza instituția albaneză care îi selectează pe magistrați. Zeci de judecători au fost demiși sau s-au retras singuri, pentru ca averea și compatibilitatea sa nu le mai fie verificate. SUA au anulat vizele eliberate pentru 70 de judecători albanezi.
”Au luat puterea președinției și a parlamentului Albaniei și au dat-o direct Ambasadei SUA, care decide acum cine va fi și cine nu va judecător sau procuror”, spunea jurnalistul și profesorul de istorie albanez Olsi Jazexhi, citat de TRT World.
La începerea acestui proces de reformă, un ”MCV albanez”, opoziția îl acuza pe premierul Edi Rama de conexiuni cu traficanții de droguri, din partea cărora ar fi primit sprijin pentru câștigarea alegerilor din 2017. Acum, după patru ani, președintele Ilir Meta acuză că Ambasada SUA s-a implicat în procesul electoral, iar rezultatul este demiterea președintelui, pentru că nu poate garanta ”unitatea națională”.
Acest tip de relație între o mare putere și un mic aliat (Albania este membră NATO, iar pe teritoriul Albaniei și-a format un adevărat stat organizatia Mujahedinii Poporului din Iran, opoziția susținută de SUA împotriva regimului teocratic de la Teheran. Mujahedinii au cumpărat terenuri în Albania, cu acceptul guvernului Rama, care a încercat astfel să obțină indulgența SUA) nu duce întotdeauna la eliminarea politicienilor incomozi. Un exemplu vine din Kosovo. În 2011, presa kosovară scria că ambasadorul SUA, Christopher Dell (numit Zeus la Pristina), trimitea SMS-uri de pe treptele Parlamentului, cu indicații pentru alegerea președintelui Kosovo. Atunci, liderul partidului Autodeterminarea, Albin Kurti, numea SUA ”putere colonială”. Acum, Kurti este premierul Kosovo, cu două runde de alegeri câștigate și, e drept, cu o poziție mai moderată față de Washington.
					
                      
                      
                      
                      
                      
                      
					
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
Deci si Albania a ajuns o colonie . Exista insa o diferenta : presedintele a avut curajul sa se opuna , nu ca „ai noastri” care prestau/presteaza la licurici.