CE, raport privind statul de drept. România, ”progrese semnificative„

Cel de-al șaselea Raport privind statul de drept publicat de Comisia Europeană notează ”o serie de progrese semnificative” în îndeplinirea recomandărilor din anul 2024 cu privire la sistemul judiciar, a transmis, marți, Ministerul Justiției.

”Mecanismul privind statul de drept este un instrument util de evaluare a principalelor componente ale unei societăți democratice: sistemul de justiție, cadrul anticorupție, pluralismul și independența mass-media, aspecte legate de sistemul de control și echilibru al instituțiilor statului. Raportul de anul acesta introduce, în mod suplimentar, evaluarea unor aspecte privind piața unică. Ca și în anii precedenți, Ministerul Justiției a cooperat în mod transparent și loial cu Comisia Europeană și cu partenerii instituționali interni pentru îndeplinirea recomandărilor din domeniul justiției, fapt reflectat în Raportul privind statul de drept – ediția 2025”, se arată într-un comunicat al Ministerului Justiției.

Potrivit ministerului, raportul de anul acesta notează ”o serie de progrese semnificative” în îndeplinirea recomandărilor din anul 2024 cu privire la sistemul judiciar, respectiv:

– România a făcut pași semnificativi către finalizarea procesului inițiat în vederea luării în considerare a recomandărilor Comisiei de la Veneția privind Legile justiției, care au abordat preocupările legate de independența, calitatea și eficiența sistemului de justiție. În prezent se explorează demersuri legislative menite să consolideze și mai mult garanțiile referitoare la independența procurorilor de rang înalt și a poliției judiciare, iar Ministerul Justiției va analiza oportunitatea unei evaluări a punerii în aplicare a Legilor justiției după trecerea a suficient timp de la adoptarea acestora, ținând seama de necesitatea de a menține stabilitatea cadrului juridic;

– îmbunătățirea transparenței jurisprudenței privind sancțiunile disciplinare în sistemul judiciar, prin publicarea unui rezumat al hotărârilor pronunțate în materie disciplinară în perioada 2021 – 2024, precum și buletine anuale privind principalele decizii adoptate pe site-ul ICCJ și prin dezvoltarea de către CSM a unei aplicații informatice în scopul diseminării jurisprudenței;

– disponibilitatea Ministerului Justiției pentru ca reforma privind digitalizarea sistemului judiciar să garanteze independența judiciară;

– adoptarea unor acte normative menite să faciliteze accesul cetățenilor la asistență juridică;

– eforturi suplimentare pentru a asigura resurse umane adecvate pentru sistemul judiciar, inclusiv prin noi recrutări, în pofida restricțiilor bugetare.

Recomandarea privind continuarea eforturilor în ceea ce privește asigurarea unor resurse umane adecvate pentru sistemul judiciar, inclusiv pentru Parchete, ținând seama de standardele europene privind resursele pentru sistemul judiciar, s-a regăsit în rapoartele privind statul de drept din 2023 și 2024, a amintit Ministerul Justiției.

”În Raportul de anul acesta, Comisia Europeană a luat act de eforturile depuse de autoritățile naționale care au condus la asigurarea unui grad suficient de ocupare și prin urmare această recomandare a fost eliminată, fiind considerată îndeplinită”, a evidențiat ministerul.

Conform acestuia, raportul notează elemente de progres și în ceea ce privește cadrul anticorupție, precum:

– implementarea în grafic a Strategiei Naționale Anticorupție (2021-2025), precum și inițierea unor demersuri pentru pregătirea uneia noi care se va baza pe evaluarea ex-post a strategiei actuale;

– menținerea unui bilanț pozitiv în combaterea corupției, inclusiv în ceea ce privește cazurile de corupție la nivel înalt;

– s-au luat măsuri suplimentare în ceea ce privește sistemul de investigare și urmărire penală a infracțiunilor din sistemul judiciar. Raportul notează că de la instituirea, în martie 2022, a noului sistem de investigare și urmărire penală a infracțiunilor de corupție în sistemul judiciar, procurorii desemnați au reușit să reducă numărul semnificativ de cauze nesoluționate;

– este în discuție actualizarea cadrului legislativ privind integritatea, fiind în curs de elaborare un proiect de lege menit să abordeze practica ”ușilor turnante” (interdicții pre- și post-angajare);

– activitatea ANI în gestionarea conflictelor de interese și declarațiilor de avere este menționată de asemenea în cheie pozitivă, reținându-se înregistrarea de rezultate în continuare;

– au fost făcuți câțiva primi pași înspre introducerea de norme privind activitățile de lobby pentru senatori și deputați.

”Comisia a constatat că pentru domeniul justiției și cadrului anticorupție au fost înregistrate progrese, ceea ce arată preocuparea pentru asigurarea stabilității și eficienței sistemului judiciar”, a indicat Ministerul Justiției.

”Raportul privind statul de drept – ediția 2025 notează în mod obiectiv progresele substanțiale înregistrate de România în domeniul justiției și al cadrului anticorupție. În mandatul meu, voi menține ritmul reformelor inițiate în scopul menținerii stabilității și independenței sistemului judiciar, precum și pentru asigurarea unei înalte calități a actului de justiție, în beneficiul cetățenilor. În acest sens, consultarea sistemului judiciar și dialogul onest și deschis cu Comisia Europeană vor rămâne repere constante în cadrul exercițiului privind statul de drept”, a declarat ministrul Justiției, Radu Marinescu.