Ce va hotărî România? Prigonit pentru asumarea identității creștine?

Subiectul referitor la faptul că instituțiile europene pot interzice angajaților purtatul cruciulițelor la gât generează interes,  dar și controverse.  ”Nu putem transforma instituțiile publice în instituții care vânează cetățenii ce bijuterii poartă sau ce însemne”, spune europarlamentarul Eugen Tomac. 

”Înțeleg că această decizie vine în spatele unui proces, care viza un cetățean de religie musulmană, care se considera discriminat, pentru că i s-a spus să nu mai vină la muncă cu vestimentația specifică musulmanilor. Evident că această decizie va trezi foarte multe dezbateri, justificate de altfel”, explică europarlamentarul la B1Tv.

La noi, mai grav este altceva…

”Eu nu cred că în România cineva, vreodată, a pus sub semnul întrebării sau a intrat într-o dispută legată de asumarea identității spirituale. La noi, mai grav este altceva, că tot felul de funcționari sau reprezentanți ai statului care fură din averea publică, din banii publici pentru a își ascunde această lăcomie, duc într-o zonă destul de urâtă identitate religioasă, umplându-și birourile cu tot felul de lucruri sfinte, ceea ce este extrem de grav, din punctul meu de vedere.

Care ar putea să fie poziția României în privința acestei decizii 

„Românii trebuie să știe că în România nimeni, niciodată, nu va fi prigonit, pentru că își asumă identitatea creștină. Asta este o chestiune foarte clară, la fel cum respectăm și toate celelalte religii. Din acest punct de vedere, România reprezintă un model în ceea ce privește conviețuirea interetnică și interconfesională și noi avem multe minorități. Ele sunt reprezentate și în Parlament, statul român, prin Secretariatul de culte acordă finanțări tuturor cultelor din România.

Nu există niciun fel de risc și niciun fel de evoluție imprevizibilă în România, în urma acestei decizii. Cel mai probabil, că în anumite state vest-europene ele pot avea consecințe, pentru că există și comunități foarte mari, care pun un accent uneori destul de agresiv pe identitatea religioasă”, conchide Tomac.

 Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis marți posibilitatea interzicerii simbolurilor religioase în instituțiile publice din blocul comunitar.  

Astfel, autoritățile publice din statele membre pot obliga angajaţii  să nu mai poarte simboluri religioase, cum ar fi de exemplu vălul islamic, în interesul neutralităţii. Potrivit instanța restricţiile trebuie să fie aplicate în mod egal tuturor angajaţilor şi să se încadreze în contextul juridic al fiecărui stat membru.

„Pentru a institui un mediu administrativ total neutru, o administraţie publică poate interzice purtarea vizibilă, la locul de muncă, a oricărui semn care arată convingeri filozofice sau religioase. O asemenea normă nu este discriminatorie dacă este aplicată în mod general şi nediferenţiat întregului personal al acestei administraţii şi se limitează la strictul necesar„, se arată în decizia CJUE.

Instanţele naţionale au o „marjă de apreciere”, a adăugat CJUE, permiţându-le să decidă cel mai bine cum să echilibreze drepturile individului şi neutralitatea serviciului public.