Ce va lipsi din bilanțul lui Dragnea

Președintele Camerei Deputaților și al PSD, Liviu Dragnea, face fel și fel de „piruete“ comice, mai ceva decât cele din gama lui Caragiale privind umorul de situație, de caractere sau cel expresiv, doar-doar va intra în grațiile românilor și va fi considerat „unul de-al nostru“. De la sortimentul de „glumițe“, mai mult sau mai puțin pline de miez, Dragnea face uz și de comicul de situație, pe care-l folosește ca să dreagă „busuiocul“ și când e cazul, dar și când ar trebui să facă uz de sobrietatea și seriozitatea funcției de șef al Camerei Deputaților.

După „rețeta“ lui Ion Luca Caragiale, lui Dragnea îi mai lipsește doar comicul furnizat de numele anumitor personaje, astfel încât „opera“ sa să fie completă. Și asta, mai ales că șeful PSD ne tot amenință că își va prezenta bilanțul de activitate, conexat cu cel al guvernării. Și pentru că e aproape imposibil să fii întru totul obiectiv, potrivit teoriilor comunicaționale, din „inventarul“ șefului socialist ar putea lipsi anumite elemente care umbresc „numeroasele realizări“ ale PSD în cele 8 luni de guvernare.

Medicii, profesorii și praful de pe tobă

Anumite elemente destul de numeroase și nu prea onorante pentru PSD vor lipsi sau, cel mult, vor fi amintite „în trecere“ în bilanţul lui Liviu Dragnea. De departe cea mai şocantă „realizare“ a actualei puteri este premiera absolută a doborârii propriului guvern printr-o moţiune de cenzură. Acesta este un eveniment pe care liderul PSD nu ar avea cum să-l eludeze în analiza sa. Deşi e mai mult decât improbabil, de această dată poate va livra şi o explicaţie credibilă pentru gestul politic fără precedent. Că bugetul patriei nu poate suporta elucubraţiile populiste de campanie ale PSD, de asta erau conștienți toți social-democrații, încă de astă-toamnă. Cu toate astea, şi-au doborât un cabinet, reproşându-i neîndeplinirea unui program de guvernare aproape imposibil de pus în practică, pentru ca, ulterior, noul Executiv să vină cu un program de guvernare ajustat pe plus tocmai în punctele „nerealizate“ de Sorin Grindeanu și miniștrii săi. Ca prin farmec, după respectivele ajustări s-au ales cu măriri salariale consistente doar parlamentarii şi primarii. În timp ce cele mai „oropsite“ categorii sociale, respectiv demnitarii, își înfundă conturile, conform uzanţelor, iar din promisiunile făcute profesorilor şi medicilor s-a ales praful. Tot praful s-a ales şi de mult trâmbiţata reducere a TVA, de investiţiile în marile proiecte de infrastructură, fără de care România rămâne condamnată la subdezvoltare economică, sau de spitalele regionale de urgență.

Gaura mai mare ca a lui Boc, ocultată

Incapabilă să ajute cu adevărat mediul de afaceri, puterea a ales să atragă investitori, umblând acolo unde aceștia nu aveau decât un interes minim. Astfel că guvernanţii noştri s-au gândit să diminueze costurile cu forţa de muncă, trecând anumite obligații financiare din sarcina angajatorului în cea a angajatului. Cu alte cuvinte, se va produce în buzunarele tuturor salariaţilor din România, şi nu doar ale bugetarilor, o gaură mai mare decât cea cu care i-a „tratat“, în 2010, fostul premier Emil Boc pe angajaţii de la stat. Și dacă această „izbândă“ în atragerea investitorilor nu va fi scoasă în prim-planul „disertației“ laudative a lui Dragnea, nu același lucru se va întâmpla cu creșterea economică minune din ultimul trimestru. Mai toţi specialiştii în economie califică drept periculoasă această evoluție, deoarece a fost generată aproape exclusiv de creşterea consumului. Institutul Național de Statistică a anunţat o creştere economică de peste 5% în al doilea trimestru. La capitolul idei de-a dreptul zbanghii, care ne-ar ustura la buzunare dacă vor fi implementate, figurează și taxa de solidaritate, impozitul pe cifra de afaceri, resuscitarea defunctei supraaccize la carburanţi, impozitul pe venitul global sau pe gospodărie sau atacul la Pilonul II de pensii.

Justiția, un nou trofeu de panoplie politică

Pe lângă completarea bugetului anemic cu orice chip, buget care ar trebui să susţină promisiunile ultrapopuliste ale PSD făcute în campania electorală, guvernanții s-au mai preocupat și să pună justiţia cu botul pe labe. Cu o consecvenţă greu de egalat, puterea încearcă să își plaseze controlul justiţiei. Prima încercare a reprezentat-o promovarea celebrei Ordonanţe 13. Proiectul a generat cele mai mari manifestaţii de stradă postdecembriste şi l-au anulat ca politician pe fostul ministru al Justiţiei Florin Iordache. Locul și rolul acestuia au fost rapid preluate de așa-zisul tehnocrat Tudorel Toader. Și acesta și-a suflecat mânecile și a purces la subordonarea justiției. A apărut o nouă tentativă de introducere a unui prag al prejudiciului în cazul abuzului în serviciu, la pachet cu dezincriminarea conflictului de interese. Proaspăt anunţata intenţie de subordonare politică a şefilor Parchetelor şi a Inspecţiei Judiciare a scos din nou românii în stradă şi a generat reacţii adverse dinspre Bruxelles. Puţin probabil ca Dragnea să se laude cu aceste „realizări“, despre care n-a suflat un cuvânt în campania electorală. În rest, probabil manualul de educaţie fizică are locul său fruntaș în panoplia „realizărilor“ celor două guverne PSD-ALDE.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.