Centura Capitalei: curtată de mulți, exploatată de toți

A fost o monedă electorală foarte bună. Indiferent de partid, toți au folosit-o, dar ulterior toți au uitat-o. Este vorba despre Centura Capitalei. De 27 de ani autoritățile s-au câcâit să facă ceva. Mai întâi, s-au gândit să o lărgească. Apoi, să o modifice odată cu zona metropolitană. Asemenea unei prostituate, toți au folosit-o ca promisiune electorală, dar odată văzuți în scaunele tapițate, au aruncat-o la groapa de gunoi a istoriei. Au rămas șoferii plini de boli. De nervi. Acum, parcă, parcă se întrezărește o luminiță la capătul tunelului, dar mai degrabă pare a fi linia orizontului. Mai nou, o vrea și primarul Capitalei.

Șoseaua de Centură a fost și încă rămâne o problemă mare pentru locuitorii Capitalei și nu numai. O capitală care se vrea europeană, în secolul XXI, nu are o amărâtă de șosea de viteză care să ofere posibilitatea unui trafic rutier lejer pentru cei aflați în tranzit, dar și pentru sutele de mii de locuitori din localitățile limitrofe. Dacă stai prost cu nervii, mai bine nu intri pe Centură. Ici, colo s-a mai făcut câte ceva, dar punctele negre Jilava, Popești, Domnești, Glina tot au rămas. Încet, foarte încet și deloc pare a fi deviza autorităților. Centura Capitalei are 72 de kilometri, din care în prezent doar 20 au două benzi pe sens, între intersecţiile cu drumurile spre Chitila şi Voluntari. Pe porţiunea modernizată sunt alte probleme. Lipsesc pasarelele şi, în ciuda limitărilor de viteză din zona trecerilor de pietoni, şoferii nu iau piciorul de pe acceleraţie.

Primarul PSD Gabriela Firea, în război cu propriul guvern

Prelungirea Ghencea, sămânță de scandal

Gabriela Firea a văzut că bate vânt de schimbare la Palatul Victoria și și-a pus toată „îndemânarea“ de comunicator la lucru. Desigur, în perfect tandem cu președintele PSD, Liviu Dragnea, primărița a spus răspicat că este dezamăgită de prim-ministrul Sorin Grindeanu. Nemulțumirea ei este legată de faptul că premierul nu a sprijinit-o pentru ca municipalitatea să preia Centura Capitalei cu tot cu buget de la Ministerul Transporturilor. Mai mult, Firea caută vinovați pentru nemulțumirea bucureștenilor din Prelungirea Ghencea, la câteva luni de la începerea mandatului. „Cred că sunt oameni în acest minister care nu vor binele bucureștenilor. (…) Avem o relație mai proastă decât în vremea tehnocraților“, afirma edilul la un post de televiziune. Prima declarație de preluare a Centurii a apărut în luna decembrie 2016, când cetățenii s-au plâns de noroaiele prin care umblă zilnic pentru a ajunge la serviciu, iar copiii la școală, și de lipsa trotuarelor. Nici conducătorii auto nu se simțeau mai mulțumiți, blocajul în trafic spre Domnești fiind de notorietate. Două luni mai târziu, viceprimarul Aurelian Bădulescu afirma că până în toamna acestui an partea de lucrări care-i revine municipalității va fi gata. Chiar și bugetul Primăriei Capitalei arată că, cel puțin pe hârtie, sunt alocate 5 milioane lei pentru supralărgirea Prelungirii Ghencea. În replică, ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a declarat public că va discuta cu Gabriela Firea în legătură cu trecerea Centurii Capitalei în administrarea Primăriei Municipiului Bucureşti. „În acest moment, din punctul de vedere al investiţiilor care trebuiau făcute de minister, acestea au fost făcute şi au fost demarate, dar predarea Centurii prevede o procedură destul de amplă. Vorbim de finanţare şi de alte mecanisme mult mai tehnice. Noi am atacat toate problemele de pe Centură, dar o să mai vorbim cu doamna Firea pe acest subiect“, a adăugat ministrul Transporturilor. Unul dintre motivele invocate de Răzvan Cuc este legat de fondurile europene, care ar putea fi pierdute în urma transferului. Numai că replica Gabrielei Firea nu s-a lăsat așteptată. Aceasta a spus că „respectivele fonduri sunt alocate pentru obiectul de investiții, nu pentru instituție“.

Uitați de autorități

Ștefan Ioniță, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, a recunoscut, la preluarea mandatului, că lucrările în cazul centurii au vizat doar partea de nord, iar proiectul pe partea de sud a stagnat. „Am pregătite proiecte pe Centura existentă, vorbesc de principalele intersecții critice. Domneștiul este într-o stare de semnare de contracte, estimez că în maximum o săptămână o să am contractul semnat la Domnești. O să transmit către SEAP documentațiile pentru pasajul de la Berceni – Popești, unde avem de asemenea probleme asemănătoare ca la Domnești, care s-au acutizat. Și un pasaj la Mogoșoaia, care vine să rezolve problemele imediate ale participanților la trafic. În paralel, am pregătit și documentația pentru centura sud, la profil de autostradă, bazată pe studiul de fezabilitate realizat în perioada 2007-2010“, a spus directorul general CNAIR.

Pasarele între Primărie și Transporturi

Înjurături și blesteme la adresa politicienilor erau și încă sunt pe buzele tuturor șoferilor care se încumetă, de voie, de nevoie, să tranziteze Centura Capitalei. Se pare că blocajele au atras într-un final atenția şefilor de la Drumuri, care vor să înceapă anul acesta lucrări în valoare de peste 180 milioane euro. Vorbim despre construcţia a trei pasaje şi lărgirea drumului pe încă 17 kilometri. Lucrările sunt însă unele de durată. Minimum doi ani. Pentru pietoni, veştile sunt şi mai proaste. Traversarea Centurii va rămâne un sport extrem. Pentru că şefii de la Drumuri nu se înțeleg cu funcţionarii din Primăria Capitalei în privința construcţiei a cinci pasarele. Ar fi trebuit construite cinci pasarele pietonale, pentru care ar fi fost nevoie atât de aprobarea autorităţilor din Ilfov, cât şi a celor din Capitală, deoarece stâlpii de susţinere s-ar fi aflat pe raza ambelor unităţi administrative.

Promisiuni

La intersecţia Centurii Capitalei cu drumul spre Domneşti, șoferii nu ar mai pierde timp în trafic dacă în zonă ar exista un pasaj. Şefii de la Drumuri spun că au bătut deja palma cu un constructor. Lucrările vor dura însă cel puţin doi ani şi vor costa peste 20 milioane euro. Şoferii spun că de pasaje este nevoie şi la intersecţia Centurii cu drumul spre Olteniţa. Rugăminţile şoferilor au ajuns şi la urechile şefilor de la Drumuri, care spun că cel târziu la vară dau drumul licitaţiei pentru construirea a două noi pasaje. Vorbim despre pasajul de la Berceni, la intersecţia cu Drumul Judeţean 401, pe relaţia Bucureşti – comuna Berceni, care va avea o lungime de aproximativ 1,8 km. Soluţia tehnică va fi tot un sens giratoriu suspendat. În ceea ce priveşte pasajul din zona Olteniţei, la intersecţia cu Drumul Naţional 4, soluţia va fi tot un sens giratoriu suspendat, doar că forma acestuia va fi alungită. Lucrările vizează şi lărgirea la patru benzi a şase kilometri din Centura de sud a Capitalei – o lucrare a cărei valoare este estimată la 88 milioane euro. Pentru modernizarea a încă 11 kilometri de centură, între Voluntari şi Autostrada Soarelui, se caută un constructor. Şefii de la Drumuri au de gând să-i ceară acestuia să termine lucrarea într-un an şi trei luni. Ar fi un timp-record, în condiţiile în care la lărgirea celor 9 kilometri de centură dintre autostrada spre Piteşti şi drumul spre Voluntari se munceşte de patru ani şi lucrările nu sunt nici acum gata.

Reparaţii istorice: zid de camioane în jurul Capitalei

După doi ani

A fost nevoie de doi ani pentru a se ajunge la un acord privind construcția pasajului de la Domnești. Contractul pentru proiectarea și execuția pasajului de la Domnești peste Centura Capitalei a fost semnat, în luna mai, cu asocierea Straco – Comnord – Specialist Consulting, pentru suma de 91,5 milioane lei, a anunțat Compania Națională de Drumuri. Conform planurilor, pasajul este configurat sub formă de sens giratoriu, cu o lungime de 374 de metri, și va fi construit la intersecția dintre strada Prelungirea Domnești – DJ 602 și Centura Capitalei. Lucrarea are un termen de 3 luni pentru proiectare și 24 de luni pentru execuție. Licitația pentru acest proiect a fost lansată în martie 2015. Contractul pentru acest obiectiv de investiții, semnat între CNAIR SA și SC Straco Group SRL – Comnord SA – SC Specialist Consulting SRL va costa, fără TVA, 91.552.381,90 lei și ar trebui să fie gata în 2019. Lucrările în proiect sunt grupate în trei mari categorii:

• Pasaj suprateran peste Centura rutieră a municipiului București și CF pe strada Prelungirea Ghencea și DJ 602;
• Pasaje pe Şoseaua de Centură a Capitalei, pe bretele de urcare/coborâre la intersecția giratorie denivelată;
• Intersecție giratorie denivelată propriu-zisă.

De asemenea, sunt prevăzute și două drumuri colectoare pentru accesul riveranilor, unul fiind amplasat de o parte și de alta a rampei dinspre București a pasajului de pe Prelungirea Ghencea – DJ 602 și altul la rampa dinspre Domnești.

Exproprierile, o necestitate

Guvernul a aprobat, printr-o hotărâre, declanșarea procedurilor de expropriere pentru construcția pasajului suprateran pe DJ 602 – Centura București – Domnești și fondurile necesare pentru plata despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată situate pe coridorul de expropriere al acestei lucrări de utilitate publică de interes național. Prin actul normativ aprobat se asigură suma de 23 milioane lei, destinată despăgubirilor pentru cele 107 imobilele proprietate privată care urmează să fie supuse procedurii de expropriere, cu o suprafață totală de 44.582 metri pătrați. Suma necesară despăgubirilor s-a stabilit în urma unui raport de evaluare întocmit de către un expert autorizat de Asociația Națională a Evaluatorilor Autorizați din România și este asigurată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor. Procedurile de expropriere vor fi efectuate de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA, din subordinea Ministerului Transporturilor.

Când te lovește norocul

De asemenea, prin hotărâre, se aprobă coridorul de expropriere pentru lucrarea de utilitate publică de interes național „Pasaj suprateran pe DJ 602 Centura București – Domnești“, pe raza Municipiului București – Sector 6 și pe teritoriul localităților Domnești, Clinceni, Bragadiru, din județul Ilfov, precum și lista proprietarilor/deținătorilor ce rezultă din evidențele acestor unități administrativ-teritoriale. Un consilier local din comuna Domneşti va beneficia de cea mai mare despăgubire în cazul exproprierilor pentru construirea pasajului peste Centura Capitalei. Alexandru Neacşu apare de trei ori în lista menţionată, cu despăgubiri ce totalizează 5,9 milioane lei, adică un sfert din bugetul total estimat pentru exproprieri, estimat la 23 milioane lei. Pentru 833 mp expropriaţi dintr-o proprietate de aproape 2.000 mp, acesta va primi circa 5,05 milioane lei, din care 4,95 milioane lei reprezintă valoarea construcţiei de pe terenul care urmează să fie expropriat.

În ultima declarație de avere, acesta susține că deține împreună cu familia 46.976 de metri pătrați în intravilanul comunei Domnești, 50.000 de metri pătrați teren agricol în Ciorogârla și 13.000 de metri pătrați, categoria alte terenuri, în Ciorogârla. La capitolul clădiri, acesta deține o casă de locuit în Domnești, două spații comerciale în suprafață totală de 380 de metri pătrați în Domnești, un apartament în București și alți 200 de metri pătrați în comuna Bragadiru. Are un credit la BRD, scadent în 2021, în valoare de 44.220, fără a fi menționată moneda. În ceea ce privește veniturile, acesta declară că a încasat, ca agent comercial, 10.800 lei de la Vicorn SRL, iar soția sa, Ioana Neacșu, a încasat suma de 24.300 lei, ca administrator al Cuzdricons SRL. Au încasat de asemenea 1.250 euro din închirierea spațiului comercial din Bragadiru, 10.650 euro pentru spațiile din Domnești. Alți 9.900 de lei au fost încasați pentru contravaloarea chiriei spațiului Domnești Ilfov – Centură.

O ţigară şi-o plimbare în traficul de pe Centură

Mai ieftin înainte

O listă anterioară cu exproprierile, publicată în octombrie 2015, prevedea despăgubiri totale de 11,5 milioane lei, de două ori mai mici decât cele din lista publicată anul acesta. De asemenea, conform listei iniţiale, Alexandru Neacşu era îndreptăţit la despăgubiri mult mai mici, de până la 1 milion de lei.

Despăgubiri pentru tronsonul Chitila – Domnești

În 2016, guvernul Cioloș a aprobat alte despăgubiri pentru expropieri pentru lărgirea Centurii Capitalei. Printr-o hotărâre aprobată pe 20 aprilie 2016, Executivul a stabilit condițiile pentru declanșarea procedurilor de expropriere pentru o suprafață totală de 78.777 mp, respectiv 256 de imobile, și alocarea sumei de 14,03 milioane lei pentru plata despăgubirilor. Imobilele se află pe Centura Municipiului Bucureşti, între A1 (Autostrada București – Pitești) km 55+465 și DN7 (Pasaj Chitila) şi DN2 – A2, pe raza localităţilor Chiajna, Chitila, Dragomireşti-Vale, Afumaţi, Pantelimon, Dobroeşti, Cernica, Glina, din judeţul Ilfov, şi Sector 1, din municipiul Bucureşti, și sunt deținute de 256 de persoane fizice și juridice. Sumele destinate despăgubirilor au fost alocate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor. Procedurile de expropriere vor fi efectuate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România. În 2013 a fost publicată HG nr. 368/2013 privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică „Modernizarea Centurii Rutiere a Municipiului Bucureşti între A1 – DN 7 şi DN 2 – A2“. Cuantumul despăgubirilor aprobate a fost de 48,9 milioane lei. Acestea au fost consemnate pentru 317 imobile cu o suprafaţă de peste 218.000 mp. l

Istoria Centurii Capitalei

Centura București este indicativul Şoselei de Centură a Bucureștiului, drum național care înconjoară orașul. Aceasta se intersectează cu toate drumurile naționale principale care pornesc din București, anume DN1 (lângă Otopeni), DN2 (între Voluntari și Afumați), DN3 (la Pantelimon), DN4 (la Popești-Leordeni), DN5 (în Jilava), DN6 (la Bragadiru) și DN7 (în Chitila), cu autostrăzile A1 (lângă Roșu), A2 (lângă Cățelu) și A3 (lângă Crețuleasca), cu drumul național secundar DN1A (la Mogoșoaia), precum și cu alte drumuri județene, de interes local, potrivit Wikipedia. La început, Șoseaua de Centură a fost desemnată ca drum județean, cu numărul DJ100. Acesta a fost conceput cu două benzi pe sens și nu forma un inel complet, fiind întrerupt între Chitila și Mogoșoaia. Șoferii erau nevoiți să facă o buclă. Intrau prin Chitila, apoi pe Bulevardul Laminorului și virau stânga către Doi Cocoși, spre Mogoșoaia, de unde intrau iar pe Centură. Doar drumurile naționale aveau intersecție denivelată (pasaj suprateran, excepție făcând doar DN4) cu Şoseaua de Centură. În intersecțiile cu drumuri județene, acestea au prioritate față de Centură, ceea ce duce la blocaje și dificultăți în circulație. Începând cu 2007, s-a demarat un proiect de lărgire a șoselei și regândire a intersecțiilor, începând cu zona de nord. S-a completat inelul în zona Chitila – Mogoșoaia cu un pod peste calea ferată, s-a lărgit șoseaua la 4 benzi (2 pe sens) și s-au construit pasaje denivelate pe drumurile județene București – Tunari și București – Ștefăneștii de Jos. Această porțiune a fost dată în folosință pe 1 decembrie 2010, deși podul hobanat de la Otopeni, prin care Şoseaua de Centură trece de pe o parte pe alta a căii ferate de centură a Bucureștiului, nu era terminat, fiind finalizat în 2011.

Eduard Pascu, Gabriela Dinescu

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.