Cine este cea mai tânără laureată a Nobelului pentru Pace

La 17 ani, pakistaneza Malala Yousafzai a devenit, pe 10 octombrie 2014, cea mai tânără laureată a din istoria de peste 100 de ani a Premiului Nobel pentru Pace. A fost pe lista scurtă a candidaţilor la Nobel şi în urmă cu un an, atunci când a câştigat premiul Saharov. Tânăra s-a impus deja in Occident ca un simbol al luptei pentru drepturile fundamentale, precum Nelson Mandela, sau, mai recent, birmaneza Aung San Suu Kyi.

Comitetul Nobel norvegian a decis să îi acorde premiul din 2014 „pentru lupta sa eroică prin care a devenit un simbol al dreptului la educaţie pentru tinerele” din toată lumea.

Până în urma cu doi ani, Malala Yousafzai nu era decât o eleva din Pakistan care scria sub pseudonim pentru un blog al BBC. Malala s-a născut în 1997, în Valea Swat, prinsă între regiunile tribale de la graniţa cu Afganistanului şi Kashmirul disputat de India şi Pakistan. Tatăl său, Ziauddin, a înfiinţat o şcoala privată mixtă, opunându-se politicii de discriminare pe criterii de gen, iar Malala asista la orele destinate copiilor de zece ani deşi avea doar trei ani. “Tata m-a educat pe mine şi pe fratele meu, însă pe surorile mele nu le-a trimis la şcoală. M-am gândit că asta este o nedreptate”, spune Malala.

Totul s-a schimbat în 2008, când talibanii au ocupat regiunea instabilă şi au interzis nu numai DVD playerele, saloanele de frumuseţe şi cluburile, ci şi dreptul fetelor de a merge la şcoala. Atunci a început crearea simbolului Malala. Cum tatăl său era proprietarul mai multor şcoli, Malala a fost dusă de părinţi la Peshawar, acolo unde a ţinut un discurs dur împotriva talibanilor, la doar 11 ani, părinţii, atitalibani convinşi, considerând că astfel guvernul le va proteja întreprinderea. Tatăl Malalei a dorit ca fiica să scrie pentru un blog al BBC, în momentul în care nimeni nu dorea să colaboreze cu presa occidentală. În acest fel, tatăl a crezut că poate transmite mult mai bine mesajele lui. Astfel a intrat Malala in atenţia presei occidentale şi au urmat numeroase interviuri, conferinţe de presă şi discursuri rostite în Pakistan, la doar 12-13 ani.

Pe 9 octombrie 2012, un luptător taliban purtând o cagulă a năvălit în camionul care trasporta elevele la şcoală. “Care dintre voi este Malala? Altfel o să vă ucid pe toate”, a spus talibanul. Malala Yousafzai a facut un pas în faţă. A fost împuşcată în cap, glonţul a trecut prin gât şi i-a ieşit prin umăr, rănindu-le pe încă două dintre colegele ei. Unul dintre liderii talibani a declarat atunci pentru Time: “Nu am vrut să o ucidem, pentru că ştiam că vom avea o imagine proastă în presă. Dar nu am avut de ales”. Malala devenise deja cunoscută în ţara sa – în 2011 a câştigat Premiul Naţional pentru Pace, numit acum Premiul Naţional pentru Pace Malala.

A fost supusă unei operaţii foarte dificile în Pakistan, iar o parte din craniu i-a fost înlocuită cu o proteză de metal. Apoi, Malala Yousafzai a fost transportată la Birmingham, în Marea Britanie, pentru recuperare.

A fost momentul în care tânăra pakistaneză a devenit personaj public. Nu mai puţin, tatăl sau a devenit şi el ce îşi dorea, mai cu seama ca fiu de orator, – Consilier Special pentru Educaţie Globală al ONU. “I-am dat fiicei mele putere prin educaţie”, spunea Ziauddin Yousafzai. Premierul David Cameron a insistat la ONU ca Malala Yousafzai să vorbească în faţa Adunării Generale. S-a întâmplat la nouă luni după ce a fost împuşcată de talibani. “Au crezut că gloanţele mă vor face să tac. Dar s-au înşelat. Iar din această tăcere încep să apară mii de voci. Slăbiciunea, teama şi deznădejdea dispar. Se nasc puterea şi curajul”, a spus Malala Yousafzai la ONU.

La nici 16 ani, tânăra simplă din Pakistan intra în atenţia Occidentului, a început să urmeze cursurile unei şcoli de fete din Marea Britanie, a semnat un contract pentru publicarea primei sale cărţi – “Eu sunt Malala”, scrisă impreună cu o jurnalistă de la Sunday Times. Urmează discursuri în forurile occidentale, decernarea premiului Saharov, întâlnirile cu Angelina Jolie, Bono şi Ban Ki-moon, emisiuni în prime time pe BBC, ABC şi CNN, apariţia “Fondului Malala”, destinat ajutorării elevilor din Pakistan. Fondul Malala a fost folosit pentru a-l critica pe preşedintele Barack Obama pentru că a ordonat atacuri cu drone în Pakistan (şi astfel Malala Yousafzai a acţionat în linia politică a armatei pakistaneze) şi pentru a se implica în ajutorarea copiilor sirieni refugiaţi din cauza războiului. A obţinut premiul Fundaţiei Maria Tereza pentru justiţie socială în 2012, a fost Omul Anului pentru revista Time in 2012 şi s-a aflat printre cele 100 de personalităţi ale anului 2013. Acum, Malala Yousafzai, la 17 ani, după experienţa occidentală, spune că doreşte să intre în politică.