Ce s-a schimbat în sistemul sanitar privind spitalele pentru mari arși, după tragedia de la Colectiv? Răspunsul, în cifre și fapte. O cronologie seacă a neputinței, o poveste despre România de după Colectiv.
30 octombrie 2015. Un incendiu izbucnește în fosta hală a fabricii Pionierul din sectorul 4 al Capitalei. În noaptea tragediei, peste 180 de persoane sunt duse la spitalele din București, din care 147 sunt internate în 11 unitǎți sanitare din Capitală: Spitalul de Arși Bagdasar Arseni, Grigore Alexandrescu, Sfântul Ioan, Elias, Spitalul Militar, Sfântul Pantelimon, Floreasca, Universitar, Dimitrie Gerota și Agrippa Ionescu.
După primele minute de haos, durere și disperare, apare marea întrebare:
Este România pregătită să trateze pacienții cu arsuri grave?
În zilele care au urmat, autoritățile de la București, mai cu seamă ministrul Sănătății de atunci, Nicolae Bănicioiu, au dat asigurări pe toate vocile că au de toate, iar spitalele sunt pregătite să-i trateze pe toți pacienții. Așa că au refuzat inițial orice ajutor.
31 octombrie 2015, Nicolae Bănicioiu, ministrul Sănătății: La toate spitalele s-a asigurat tot ceea este nevoie. În momentul de faţă, totul este asigurat pentru tratamentul pacienţilor. (Agerpres)
1 noiembrie 2015, Nicolae Bănicioiu, ministrul Sănătății: Chiar mai devreme mă suna doamna ministru din Moldova, însă i-am comunicat că nu avem nevoie de nimic în acest moment. Medicii noștri pot gestiona situația. Franța și Germania – am primit din foarte multe părți astfel de solicitări. Momentan noi ne descurcăm foarte bine, iar medicii noștri pot face față cu brio oricărei situații. (Pro TV)
Abia după șase zile, România a apelat la ajutor din străinătate. Bilanțul morților creștea îngrijorător. În haosul acelor momente, cu premierul Ponta care demisionase și proteste majore în stradă, autoritățile nici nu știau cine declanșase mecanismul de transfer al răniților la spitale din afara țării.
De notat că, în tot acest timp, noua secție modernă pentru arși de la Spitalul Floreasca, care fusese inaugurată cu obișnuitul fast specific autorităților românești, a stat închisă. Explicațiile ulterioare au fost că secția nou-nouță, cu dotări de ultimă generație, nu avea sistem de ventilație conform și nici medici sau asistenți, pentru că plecaseră în străinătate, pe salarii mai bune.
5 noiembrie, Raed Arafat, secretar de stat: Mai multe state europene s-au oferit să primească pacienți aflați în stare critică și gravă în urma incendiului din clubul Colectiv. Vorbim de Belgia, vorbim de Olanda. Vorbim de Germania, în care am intrat cu primul contact și o să aflăm în seara asta câte paturi ne pun la dispoziție. (Rador)
În următoarele săptămâni, 39 de pacienți aveau să fie transferați în străinătate. Nu toți au putut fi salvați. Bilanțul tragic a ajuns la 65 de decese. 27 de oameni au murit în noaptea incendiului, în clubul Colectiv, iar restul în spitalele din România și de peste hotare (însă a fost și cazul unui supraviețuitor care s-a sinucis la doi ani de la tragedie).
Raed Arafat a insistat că, în primele momente de la tragedie, autoritățile nu ar fi avut o cale mai bună decât să-i ducă pe pacienți la spitalele din Capitală.
12 noiembrie 2015, Raed Arafat, secretar de stat: Arși mari se tratează continuu în România, condițiile nu sunt cele mai bune, se știe, și pentru asta este un program al Băncii Mondiale. În situația serii de vineri dacă aveam un copil l-aș fi dus la unul dintre spitalele din București, pentru că nu aveam în altă parte unde să-l duc. (Digi24)
Răniții de la Colectiv au stat zile, săptămâni sau chiar luni în unitățile sanitare românești până să fie transferați în afara țării. Un scandal de proporții a izbucnit ulterior, după ce medicii din străinătate ar fi mărturisit rudelor celor răniți că aceștia din urmă aveau infecții nosocomiale care le-au agravat situația sau chiar au dus la deces.
În ciuda declarațiilor prin care autoritățile asigurau că spitalele românești sunt pregătite, presiunea străzii a fost imensă. Problemele nu au mai putut fi băgate sub preș: infecțiile nosocomiale erau subraportate și ucideau oameni, România nu avea spitale pentru mari arși.
Povestea întortocheată și fără de final a spitalelor pentru mari arși
La trei ani de la Colectiv, în 2019, ministrul Sănătății de atunci, Sorina Pintea, vorbea de patru centre pentru mari arși ce vor fi construite în România, iar dotările vor fi asigurate cu bani de la Banca Mondială.
2019, Sorina Pintea, ministrul Sănătății, Medika TV: În acest moment, avem semnate şi finalizate contractele de fezabilitate, vom aloca bani pentru proiectele tehnice. Aceste centre sunt foarte moderne, dotate cu aparatură de înaltă calitate, dar au nevoie şi de oameni care să lucreze.
La cinci ani de la Colectiv, pe 21 iulie 2021, un centru din cele patru dispăruse deja de pe radarul autorităților. Premierul Florin Cîțu anunța că în România se vor construi trei centre pentru mari arși. La București, Timișoara și Târgu Mureș. Proiectul urma să coste 190 de milioane de euro și ar fi trebuit să fie gata în 2024. Banca Mondială urma să contribuie cu aparatură medicală pentru arși în valoare de 38 de milioane de lei.
Secretarul de stat în ministerul Sănătății de atunci, Monica Althamer, spunea că în România erau 1400 – 1500 de pacienți cu arsuri grave, pe an, ceea ce e foarte mult chiar și pentru o țară aflată în război. 200 de pacienți cu arsuri grave mureau anual.
2021, Monica Althamer, secretar de stat, Agerpres: Pacienţii români cu arsură de gravitate mică sau medie sunt trataţi într-un număr de aproximativ 300 de paturi pe teritoriul României, iar pacienţii cu arsuri severe sunt trataţi în 24 de paturi destinate pacienţilor în stare gravă. Din 26 existente, 24 sunt funcţionale în acest moment în Timişoara, Bucureşti şi Iaşi.
În același an, Spitalul Grigore Alexandrescu anunța în sfârșit că va începe construcția Centrului pentru Arși, în aprilie 2022, și va dura 26 de luni.
,,Noua clădire va fi construită în curtea spitalului după demolarea a opt clădiri, deja vechi și în stare avansată de deteriorare, cu risc ridicat de prăbușire.”
La 8 ani de la Colectiv, pe 22 august 2023, apare un alt anunț, de data aceasta pe pagina Ministerului Sănătății, care vorbește tot de începerea lucrărilor la Grigore Alexandrescu. Trecuse un an și jumătate aproape de la anunțul anterior și nu se întâmplase nimic.
„Începe construcția Centrului de Mari Arși de la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Grigore Alexandrescu din București!”, era anunțul autorităților.
Numărătoarea până la finalizarea lucrărilor o ia de capăt. Spitalul urma să fie gata în octombrie 2025. Suntem în octombrie 2025, dar centrul de la Grigore Alexandrescu nu e gata.
Potrivit Ministerului Sănătății, construcția e la 34%, iar finanțarea la doar 20%. Spitalul costă în total 487,5 milioane de lei, iar construcția lui a început abia în septembrie 2023.
Lucrările la Centrul de Mari Arși de la Timișoara au început în iulie 2023. Spitalul costă 311,7 milioane de lei. Stadiul tehnic e la 78%, iar finanțarea la 60%.
Contractul pentru construirea Centrului de Mari Arși de la Târgu-Mureș a fost semnat abia în ianuarie 2024. Construcția a început în martie 2024, iar costul ajunge la aproape 396,4 milioane de lei. Stadiul execuției e la 36%, iar al finanțării la 30%.
Zece ani, același număr de paturi și niciun spital pentru mari arși
România are în prezent tot 24 de paturi pentru adulți și 10 pentru copii, potrivit datelor prezentate de Ministerul Sănătății, la solicitarea Cotidianul. Așadar, în zece ani, nimic nu s-a schimbat.
Situația paturilor pentru mari arși, în perioada 2016-2021, potrivit unui raport al Curții de Conturi din 2023, era aceeași:
Ministerul Sănătății explică de ce lucrările se mișcă atât de greu.
,,La toate cele trei obiective de investiții se execută lucrări pentru asigurarea utilităților necesare funcționării optime a viitoarelor clădiri (electrică, apă, canalizare, gaze naturale), lucrări ce se execută pe perioade lungi de timp datorită complexității, coordonării cu administratorii utilităților publice, avizarea și execuția lucrărilor, lucrări ce au impact scăzut în raportarea privind stadiul fizic al lucrărilor.
De asemenea, la centrele de la București și Târgu Mureș au fost necesare mai multe lucrări de demolare a unor clădiri și/sau relocare de utilități identificate pe amplasament, toate aceste activități neputând fi cuantificate ca și progres al lucrărilor.”
Reprezentanții ministerului susțin însă că fondurile din PNRR înseamnă un progres imens pentru România în domeniul construcției de spitale
,,PNRR-ul a însemnat pentru Ministerul Sănătăţii 3.200 de contracte de finanţare. Pentru prima dată în 35 de ani, în România se construiesc spitale noi. Au fost semnate 24 de contracte, în prezent există 17 şantiere în derulare, opt dintre acestea fiind într-o fază avansată de derulare, încadrate şi acceptate pentru a fi finanţate în continuare din PNRR, conform Comisiei Europene.
Pentru 9 dintre acestea finalizarea construcţiilor se va realiza din altă sursă, tot cu fonduri europene nerambursabile. Proiectele au întâmpinat o serie de dificultăţi în derulare a achiziţiilor şi licitaţiilor publice. Contestaţiile și lipsa avizelor în unele cazuri, au dus la întârzierea desfășurării lucrărilor, aceste unităţi sanitare vor continua lucrările după finalizarea licitaţiilor de achiziţie și obținerea avizelor necesare.
Patru din unitățile sanitare vor fi date în folosinţă în acest an, celelalte în cursul anului 2026, din programul operaţional sănătate.”, potrivit precizărilor Ministerului Sănătății pentru Cotidianul.
Cazul Centrului pentru Arși de la Floreasca
Unul dintre cazurile care a șocat opinia publică este cel al Laviniei – o tânără internată la Centru pentru Arși de la Floreasca, cu arsuri pe 70% din corp.
În august 2025, avea să izbucnească un scandal de proporții, după ce Alina Alexandru, sora Laviniei, a reclamat lipsa unor minime norme de igienă și indolența cadrelor medicale. Lavinia a fost transferată până la urmă în Belgia, într-o stare gravă, infectată cu o bacterie foarte periculoasă, candida auris, și salvată de medicii de acolo.
Ministerul Sănătăţii a dispus un control, în urma căruia au fost date amenzi de 30.000 de lei firmei de curăţenie, pentru nerespectarea procedurilor, şi o amendă de 30.000 de lei unităţii medicale, pentru lipsa ventilaţiei conforme.
Totodată, a fost confirmată prezenţa Candida auris la nivelul Centrului pentru Arşi, astfel că s-a suspendat internarea unor noi pacienţi. Șeful secției a fost demis de managerul Spitalului de Urgență Floreasca.
Centrul pentru Arși de la Floreasca are însă o poveste mai veche de atât, ce a ieșit la iveală după incendiul de la Colectiv.
În aprilie 2015, cu o jumătate de an înainte de tragedie, autoritățile inaugurau cu mândrie această secție nou-nouță, cu dotări de ultimă generație. Construcția ei începuse cu 15 ani în urmă, în 2000, cu fonduri de la Primăria Sectorului 1 – 9 milioane de euro. Fusese terminată în 2008, dar inaugurarea a mai așteptat șapte ani.
Noul centru avea șase saloane cu tot atâtea paturi și o sală de operații. Dispunea de un aparat unic în România care oxigena țesuturile.
Ministrul Sănătății de atunci, Nicolae Bănicioiu, spunea că e prima dintr-o serie de cinci astfel de secții care urmau să fie deschise în viitor. Deznodământul din 2025 e cunoscut – nicio altă secție de acest tip nu a mai fost inaugurată în România, în ultimii zece ani. Și nici cea de la Floreasca nu s-a dovedit a fi ce trebuie.
După tragedia de la Colectiv, a ieșit la iveală faptul că unitatea inaugurată în aprilie nu era total funcțională. Nu exista personal, instalația de aer condiționat nu asigura o temperatură optimă, nu avea plan de evacuare la incendiu, iar aparatul de ultimă generație care oxigena țesuturile nu fusese montat, deci era nefuncțional. Doar sala de operații a fost utilizată pentru a-i opera pe unii dintre răniții de la Colectiv.
Centrul pentru Arși a avut în total parte de trei inaugurări, ultima în aprilie 2016, după tragedia de la Colectiv. În 2017, aparatul revoluționar de oxigenare, numit barocameră, era tot nefolosit. În schimb, DNA acuza conducerea unității pentru arși că l-a cumpărat la un preț de șapte ori mai mare decât cel real.
Nici în 2018, barocamera nu era funcțională. Conducerea de la Floreasca anunța că face eforturi să amenajeze o încăpere pentru aparat, să-l instaleze și să pregătească medici care să-l folosească. În 2019, aceeași problemă. Nu reușiseră să instaleze revoluționarul aparat.
Urma barocamerei de la Floreasca se pierde în timp, dar o altă problemă persistă. În 2016, Corpul de Control al premierului a arătat că sistemul de ventilație nu era conform. În 2025, după ce sora Laviniei a făcut publice problemele de la Floreasca, controlul dispus de ministrul Sănătății a arătat că, în continuare, nu exista un mecanism pentru evacuarea aerului viciat și filtrarea aerului proaspăt.
Probabil ca ROMANIA trebuie sa dispara de pe harta lumii.