Comisia Europeană arată cu degetul spre comercianți și autorități

Apa minerală pe care o cumpărăm din supermarketuri a ajuns pe masa forurilor europene. Și nu ca să fie consumată și apreciată, ci din cauză că nu e deloc bună de băut. Scandalurile politice sunt, preponderent, perdele de fum care nu doar că ne intoxică în mod constant, dar, la adăpostul lor, sunt ascunse adevăratele probleme. 19 tipuri de apă îmbuteliată au făcut obiectul unor analize de laborator. 11 mărci au înregistrat un conținut de bacterii mai ridicat decât limita admisă. Mai mult, 3 dintre aceste tipuri de apă depășeau pragul prevăzut de 15 ori.

Deşi România se poate lăuda cu unele dintre cele mai valoroase rezerve de apă minerală din Europa, sortimentele comercializate în marile magazine lasă de dorit de cele mai multe ori. Din dorinţa de a ieşi pe piaţă cu un preţ cât mai competitiv, societăţile de îmbuteliere fac de foarte multe ori rabat la calitate. Anul trecut, inspectorii de la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor au găsit în supermarketurile din Bucureşti apă îmbuteliată plină de bacterii. În unele cazuri, limita admisă de lege a fost depăşită chiar şi de 200 de ori. „Există 400 de producători, dar numai 68 de mărci de apă minerală licenţiate. Iar producători mari de apă minerală sunt maximum 30. Deci, cam două branduri are fiecare producător. Diferența de la 30 la 400 este reprezentată de acele mici firmulițe care au apărut pe piață și care îmbuteliază ce vor. Spun ei: apă de masă, apă de izvor, apă de băut, apa cea mai bună, cu PH-ul cel mai ridicat… Dacă stai să asculți poveștile lor, ai băut o sticlă de apă și te-ai vindecat de orice! Marea problemă a României în momentul acesta este o lipsă a legislației pe această temă a apelor îmbuteliate. Cei care exploatează apa minerală, cei care o îmbuteliază, plătesc redevență statului român. Restul nu plătesc nimic! De aici și diferența de preț. Iar omul când se duce în magazin, cumpără apa cea mai ieftină. Nu am nimic cu supermarketurile, dar să ajungă ca fiecare brand din România să aibă marca lui proprie de apă pe care nu știm unde o îmbuteliază și nici ce calitate are apa respectivă este strigător la cer!“, avertizează Radu Dumitru, directorul Societăţii Naţionale a Apelor Minerale.

Calitatea apelor din zona Dornelor, secret de stat

Exploatarea apelor minerale și comercializarea lor a ajuns în România lui 2017 un domeniu secretizat la maxim. Unele autorități publice locale, cum este prefectura Suceava, consideră că acest domeniu nu este unul de interes public și refuză să ofere informații despre calitatea apelor exploatate din zona Dornelor. Prefectura Suceava a făcut în luna mai a anului trecut o reclamație la Ministerul Mediului privind calitatea apelor din Bazinul Dornelor, dar și privind unele prezumtive activități infracționale în ceea ce privește alocarea de resurse, exploatări de ape minerale către unele firme de exploatare, îmbuteliere și comercializare a apelor minerale. Corpul de inspectori al Prefecturii a constituit echipă comună cu reprezentanți ai mai multor structuri deconcentrate precum Direcția de Sănătate Publică (DSP), Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA), Garda de Mediu, Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA), cu care a redactat împreună un raport de aproape 500 de pagini privind felul în care au fost distribuite aceste resurse de apă firmelor de exploatare. În urma verificărilor s-a stabilit că, în cel puțin un caz, apele minerale extrase, îmbuteliate și livrate spre consumul public erau neconforme, după legislația în domeniu.

Cantitatea trimisă spre comercializare, precum și numele firmei care a îmbuteliat acest produs nu sunt nici acum destinate publicității, conform prefectului Constantin Harasim. Acesta susține că „există un raport care nu este public, pe care instituțiile care au controlat atunci l-au dat spre parchet“. De asemenea, Harasim adaugă că nu știe la ce parchet a ajuns raportul.

Instituțiile statului nu-și fac datoria

Ca în orice domeniu, și legislația în vigoare este suficient de laxă, astfel încât să ofere protecție agenților economici implicați, dar și le permite acestora multe abateri de la norme. Europarlamentarul PNL Daniel Buda a tras un semnal de alarmă la Bruxelles despre apa din supermarketuri cu un conţinut ridicat de bacterii, care afectează sănătatea oamenilor. „Apa comercializată de supermarketuri având un conținut ridicat de bacterii trebuie să fie interzisă! Operatorii din sectorul alimentar au obligaţia de a garanta siguranța alimentară a consumatorilor, iar autorităţile competente trebuie să pună în aplicare legislaţia alimentară!“, declară Buda. Mai mult, europarlamentarul liberal i-a cerut comisarului european pentru Sănătate şi Siguranţă Alimentară, Vytenis Andriukaitis, să facă publice instrumentele avute la îndemână în vederea impunerii unor norme la nivel european pentru calitatea apei comercializate pentru consum.

Potrivit principiilor generale prevăzute la articolul 17 din Regulamentul Comisiei Europene, nr. 178/2002, operatorul din sectorul alimentar deține responsabilitatea să se asigure că, în toate etapele de producție, prelucrare și distribuție, apa îmbuteliată îndeplinește cerințele legislației alimentare, precum și dispozițiile relevante prevăzute de legislația UE, dar și să verifice dacă aceste cerințe sunt îndeplinite. „Autoritățile competente din statele membre dețin responsabilitatea de a pune în aplicare legislația alimentară, de a monitoriza și a verifica respectarea cerințelor relevante ale legislației alimentare de către operatorii din sectorul alimentar, prin menținerea unui sistem de controale oficiale și prin alte activități, după caz“, se mai stipulează în Regulamentul CE.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.